Un hacker american spune că se află în spatele unui atac de răzbunare care a lăsat Coreea de Nord fără internet de câteva ori în ultima lună.

Presa internațională scrie că hackerul denumit P4x a fost ținta spionilor Coreei de Nord care au atacat cercetători occidentali din securitate în 2021.

Hackerul a declarat că l-a enervat atacul și a fost frustrat de lipsa de răspuns al autorităților americane. El a afirmat că Coreea de Nord a încercat să fure instrumente pentru atacuri cibernetice și informații privind vulnerabilități de programare, pe care a reușit să le prevină.

Însă a rămas indignat și a decis să se răzbune, explicând că „am simțit că este lucrul pe care trebuie să-l fac aici”. „Dacă ei nu văd că avem colți, doar va continua”. „Vreau ca ei să înțeleagă că dacă vii împotriva noastră, înseamnă că o parte din infrastructura ta va cădea o vreme”.

Penele de internet din Coreea de Nord au avut loc în aceeași perioadă în care statul efectua o serie de teste armate, ceea ce a făcut unii observatori să sugereze că ar fi vorba de intervenția unei țări străine.

În timpul penelor, toate site-urile țării, în număr de doar câteva zeci, păreau că au căzut în același timp.

Afirmația hackerului nu poate fi verificată în mod independent, însă publicația Wired spune că P4x a furnizat înregistrări ale monitorului său cu acțiunile respective.

El a refuzat să spună cum a spart sistemul nord-coreean pentru a declanșa un atac care blochează utilizatorul serverelor și routerelor.

Observatorii spun că puțini cetățeni nord-coreeni au acces la internet iar paginile afectate afișează în mare parte propagandă guvernamentală.

El a mai declarat că a fost „destul de interesant cât de ușor a fost să ai un efect acolo”.

P4x spune că a lansat un nou site ascuns pentru hackeri, numit FUNK, care reprezintă un acronim pentru „F U North Korea”, astfel încât aceștia să acționeze împotriva țării asiatice.

„Scopul este de a efectua atacuri proporționale și de a aduna informații pentru a opri Coreea de Nord de la atacarea complet nederanjată a lumii occidentale”, a mai spus acesta.

#Coreea de Nord #hacker #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.