„Deși plec din această funcție cu inima grea, rămân ferm convinsă că Moldova merită un viitor fără corupție, unde instituțiile publice servesc oamenii, nu interesele politice. Angajamentul meu față de această cauză nu se oprește aici”. Sunt rânduri din mesajul de rămas bun al Veronicăi Dragalin, la sfârșit de mandat.

„S-a încheiat mandatul meu de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Am avut onoarea de a conduce o echipă de profesioniști dedicați în lupta împotriva corupției, o misiune pe care am acceptat-o cu determinare și integritate. Din păcate, acest capitol se încheie într-un mod pe care nu l-am prevăzut—o evidențiere a provocărilor profunde care încă stau în calea adevăratei justiții și statului de drept în Republica Moldova.

Deși plec din această funcție cu inima grea, rămân ferm convinsă că Moldova merită un viitor fără corupție, unde instituțiile publice servesc oamenii, nu interesele politice. Angajamentul meu față de această cauză nu se oprește aici. (…) Stimați cetățeni—începând de astăzi, mă alătur de voi ca un simplu cetățean al Republicii Moldova care își iubește țara și care are privilegiu și obligația să urmărească cu vigilență activitatea instituțiilor publice și pe cei care dețin putere în stat”, se arată în postare.

Dragalin a ținut să le mulțumească și colegilor de la Procuratură.

„Colegilor din Procuratura Anticorupție – vă respect curajul și profesionalismul, rămân recunoscătoare pentru modul în care m-ați acceptat în echipă și modul în care m-ați petrecut cu onoare și demnitate (și cu ). Fiți puternici, fiți principiali și nu pierdeți niciodată din vedere motivul pentru care ne-am dedicat cariera în interesul cetățenilor”, a conchis Dragalin.

Procurorul General al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a semnat vineri, 28 februarie curent, cererea de demisie depusă de Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție. Astăzi, 4 martie curent, plenul Consiliului Superior al Procurorilor urmează să numească un șef interimar la conducerea Procuraturii Anticorupție. RLIVE TV și Rlive.md vor transmite în direct ședința CSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin a anunțat pe 19 februarie că demisionează de la șefia Procuraturii Anticorupției. Într-un mesaj video pe rețelele de socializare, Dragalin a sugerat că deputații din Parlament, prin lichidarea instituției pe care o conduce, transmit un mesaj negativ diasporei. De asemenea, Dragalin a spus că proiectul de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS reprezintă un atac asupra independenței justiției, iar corupția în țară va trece la un alt nivel. Astfel, Dragalin nu își va duce la capăt mandatul de 5 ani, preluat în august 2022.

Veronica Dragalin demisionează de la șefia Procuraturii Anticorupție

#mandat #mesaj #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.