La referendumul din 2024, propus de președintele Maia Sandu, ar trebui să se regăsească și subiectul Unirii Republicii Moldova cu România. Opinia aparține președintelui Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, potrivit căruia rezultatele unui referendum favorabil Unirii ar reprezenta baza legală a inițierii procesului de unificare a celor două state românești, notează ipn.md.

Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, spune că în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, Unirea Republicii Moldova cu România devine un imperativ care i-ar asigura țării pace și securitate. Liderul PNM spune că, în ultimii ani, formațiunile unioniste au fost reduse la tăcere și a fost scos în prim-plan subiectul eurointegării, care asigură finanțare sporită din exterior.

„Trebuie să grăbim parcursul nostru european prin Unirea cu România. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece că rușii nu vor veni după noi. Ei vor veni după noi. Și dacă nu înțelegem acest lucru, să mergem în NATO și UE prin Unirea cu România, mâine ar putea fi prea târziu. În ultimii 3-4 ani s-a stins tot ce înseamnă unionism în Republica Moldova la nivel politic. Mai suntem noi, Partidul Național Moldovenesc, și câteva partide mici care mai milităm pentru Unirea cu România. În rest, e la modă subiectul proeuropean pentru că el deschide finanțări bune pentru partide și organizațiile neguvernamentale. Unionismul acum se consideră depășit. Partidul de guvernare a anihilat unionismul și nicăieri nu mai există acest subiect pe rol, iar subiectul Unirii cu România trebuie să fie mai actual ca niciodată”, a spus Dragoș Galbur.

Dragoș Galbur spune că ideea Unirii Republicii Moldova cu România ar trebui consultată cu cetățenii în cadrul unui referendum republican.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit liderului PNM, inițiativa președintelui Maia Sandu privind organizarea unui plebiscit în 2024 poate fi folosită și pentru a determina dacă cetățenii își doresc sau nu Unirea cu România.

„Recent, președintele Maia Sandu a cerut Parlamentului organizarea unui referendum. Ce ar fi dacă la acest referendum să avem și întrebarea: Sunteți de acord cu aderarea la Uniunea Europeană și NATO, prin Unirea cu România? Am avea un peisaj clar, câți cetățeni ai Republicii Moldova militează pentru acest ideal. Ca să ne fie clar dacă mai insistăm pe acest deziderat al Unirii cu România sau acest referendum va pune capac la tot ce înseamnă Unirea cu România. Rezultatul unui referendum, dacă ar fi pozitiv în privința Unirii, ne-ar permite să avem un cadru legal pentru a păși pe calea Unirii”, a mai spus președintele Partidului Național Moldovenesc.

Maia Sandu și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat de președinte.

#Dragoș Galbur #Maia Sandu #NATO #UE

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.