Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Droguri aduse prin contrabandă din Ucraina și vândute în Moldova. Liderul grupării, condamnat la 22 de ani de închisoare

11 Mart. 2026, 08:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
11 Mart. 2026, 08:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Patru bărbați implicați într-o rețea de trafic de droguri aduse prin contrabandă din Odesa, Ucraina, au fost condamnați la ani grei de închisoare. Cea mai dură pedeapsă, de 22 de ani de închisoare, a primit-o organizatorul grupului infracțional.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), bărbatul, originar din Orhei și în vârstă de 34 de ani, coordona în perioada 2021–2022 transportarea drogurilor prin regiunea din stânga Nistrului și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Este vorba despre peste 6 kilograme de droguri, inclusiv marijuana și PVP – cunoscută drept „sare”, o substanță care poate provoca paranoia, halucinații și comportamente periculoase pentru consumatori.

Organizatorul grupării își coordona complicii chiar din penitenciar. El executa deja o pedeapsă pentru trafic de droguri, după ce fusese condamnat în 2021.

Cei trei membri ai grupului, cu vârste de 30, 30 și 31 de ani, erau în libertate și se ocupau de transportarea și distribuirea drogurilor. Doi dintre ei aveau antecedente penale pentru furt și huliganism.

 

Activitatea grupării a fost monitorizată de ofițerii Poliției de Frontieră, sub conducerea procurorilor PCCOCS. La sfârșitul lunii ianuarie 2022, traficanții au fost deconspirați după ce unul dintre ei a ascuns droguri pe bara din spate a unui automobil Volkswagen Passat parcat lângă un restaurant din Chișinău, pentru a fi preluate ulterior de „curieri”.

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliile suspecților, oamenii legii au ridicat peste 6 kilograme de droguri, cântare utilizate pentru porționarea acestora, precum și permis de acces în regiunea din stânga Nistrului. Comenzile erau primite prin aplicația Telegram, iar plata pentru activitatea ilegală era făcută în criptomonedă.

După reținere, cei trei membri ai grupării au fost plasați în arest preventiv și condamnați la 16, 17 și 21 de ani de închisoare. Liderul grupării a primit o nouă condamnare, de 22 de ani.

Procurorii PCCOCS precizează că, în cadrul luptei împotriva criminalității organizate, în anul 2025 au trimis în judecată peste 360 de persoane, majoritatea pentru trafic de droguri, trafic de ființe umane și contrabandă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 15:10
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 15:10 // Slider //  Ana Panaguța

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!