Evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele de drumuri din țară va fi realizată cel puțin o dată la cinci ani. Prevederea se regăsește într-o inițiativă legislativă votată în lectura a doua de Parlament. Proiectul de modificare a Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în contextul Programului național de aderare la Uniunea Europeană.

Autorii proiectului menționează că, în prezent, cadrul normativ nu prevede un mecanism de evaluare a siguranței rutiere pentru drumurile aflate în exploatare. Din această cauză, administratorii sectoarelor de drum nu pot interveni preventiv, înainte de producerea accidentelor, iar prioritizarea investițiilor se face, în mare parte, în funcție de accidentele deja produse.

Potrivit proiectului de lege, evaluarea siguranței rutiere va fi efectuată cel puțin o dată la cinci ani și va avea drept scop identificarea riscurilor de accidente și a zonelor unde pot avea loc coliziuni cu consecințe grave. Procesul va include două componente: examinarea vizuală a infrastructurii și analiza sectoarelor de drum aflate în exploatare de mai mult de trei ani, unde s-a înregistrat un număr ridicat de accidente grave.

Totodată, va fi creat un sistem online de raportare voluntară, prin intermediul căruia utilizatorii de drumuri vor putea transmite informații despre pericolele reale sau potențiale care afectează siguranța infrastructurii rutiere.

Autorii documentului menționează că evaluarea periodică a infrastructurii rutiere va contribui la reducerea riscurilor de accidente și va permite direcționarea investițiilor către sectoarele de drum mai periculoase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele statistice arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 83 de mii de accidente rutiere, soldate cu 12 906 de persoane decedate și 101 064 de persoane rănite. Numărul deceselor înregistrate este comparabil cu populația unui orășel de dimensiuni medii din țara noastră. Totodată, un studiu realizat de Banca Mondială arată că pierderile economice din cauza accidentelor rutiere foarte grave au constituit, în anul 2023, circa 2,7% din PIB sau 450 de milioane de dolari.

#drumuri #initiativa #Moldova #siguranta rutiera

Reforma justiției, începută în 2021, a presupus cheltuieli de zeci de milioane de euro, bani alocați atât din bugetul de stat, cât și de partenerii externi. Datele sunt prezentate de Europa Liberă într-o analiză despre finanțarea reformei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor interne este legată de evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Pentru activitatea celor trei comisii de evaluare, din 2022 până în prezent, din bugetul de stat au fost alocate 32,65 milioane de lei.

Banii publici sunt utilizați pentru remunerarea membrilor naționali ai comisiilor, dar și pentru cheltuieli administrative, precum utilități, servicii poștale și telefonie sau întreținerea sistemului de supraveghere video.

În același timp, membrii internaționali ai comisiilor și personalul secretariatelor sunt plătiți din surse externe. Ministerul Justiției a precizat pentru Europa Liberă că nu cunoaște sumele exacte achitate acestor experți, întrucât contractele sunt încheiate direct de partenerii de dezvoltare.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că, în cazul experților străini care lucrează în Moldova, remunerarea pornește, de regulă, de la 5.000 de euro, la care se adaugă cheltuieli pentru deplasări și alte costuri.

Potrivit ministrei, aproximativ 80% din costurile reformei justiției sunt acoperite de partenerii externi. O parte dintre bani sunt acordați sub formă de asistență tehnică și granturi pentru instituțiile din domeniul justiției.

Printre finanțările externe se numără un pachet de cel puțin 5 milioane de euro anunțat de Uniunea Europeană pentru justiția din Moldova. Totodată, UE și Consiliul Europei derulează în perioada 2023–2026 un proiect în valoare de aproximativ 2,8 milioane de euro, destinat eficientizării procedurilor administrative din sectorul justiției.

Europa Liberă mai notează că, potrivit estimărilor directorului Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, investițiile în reforma justiției au ajuns deja la „zeci de milioane de euro”.

La aceste fonduri se pot adăuga și alte finanțări europene. Pentru modernizarea sistemului „e-integritate” și verificarea automată a declarațiilor de avere, Republica Moldova poate obține aproximativ 11 milioane de euro până în decembrie 2026, iar accesarea unor fonduri din Planul de creștere depinde de îndeplinirea angajamentelor asumate.

În ceea ce privește rezultatele acestor investiții, opiniile experților sunt diferite. Ilie Chirtoacă spune că printre succese se numără plecarea din sistem a unor persoane cu probleme de integritate și schimbarea componenței Curții Supreme de Justiție.

Totodată, expertul amintește că Republica Moldova a achitat, în ultimii 28 de ani, peste 23 de milioane de euro în dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit lui Chirtoacă, investițiile în reforma justiției sunt necesare și pentru a preveni astfel de pierderi bugetare.

La rândul său, experta Mariana Kalughin de la Transparency International Moldova critică evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Ea consideră că vetting-ul poate afecta independența sistemului judiciar și susține că există riscul unui sistem „înfricoșat, obedient și laș”.

Kalughin critică și alte inițiative ale guvernării în domeniul justiției care nu au fost implementate, inclusiv proiectul privind comasarea Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, care a fost criticat de Comisia de la Veneția.

CITEȘTE CONTINUAREA AICI.