1 279 de accidente rutiere s-au produs, pe parcursul a opt luni, pe drumurile din Republica Moldova, anunță șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. În consecință, 122 de persoane au decedat, iar peste 1 500 s-au ales cu traumatisme. Datele se conțin într-un raport și au fost prezentate în Parlament. În total, la ședința cu deputații, au participat șefii a 12 instituții publice.

Potrivit datelor statistice oficiale, în ultimii trei ani, numărul accidentelor a crescut cu 1,3%.

„De cele mai multe ori, accidentele rutiere sunt cauzate de viteza excesivă, neacordarea priorității pietonilor și altor vehicule, precum și condusul în stare de ebrietate. De menționat că, de la începutul anului, au fost înregistrate 153 de accidente cu implicarea angajaților poliției, iar 63 de angajați erau în afara orelor de serviciu”, se arată în raportul IGP.

Datele statistice mai arată că, pe parcursul a opt luni ale acestui an, 207 accidente s-au produs din cauza conducătorilor auto aflați în stare de ebrietate, cifra fiind mai mică cu șapte procente comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

„Totodată, până la începutul lunii august, oamenii legii au intervenit în 4 267 de situații în care șoferii erau sub influența băuturilor alcoolice. În context, Inspectoratul Național de Probațiune a prezentat informații despre programul „Drink&Drive”, care presupune un șir de acțiuni de redobândire a permisului de conducere, în cazul în care acesta a fost retras din cauza că șoferii au fost depistați în stare de ebrietate. Până în prezent, 1 407 persoane au participat la acest program”, precizează responsabilii.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, la ședință au participat reprezentanți ai autorităților naționale din domeniu: Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunile responsabile, Inspectoratul Național de Probațiune, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Agenția Servicii Publice, Congresul Autorităților Locale din Moldova etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la ședință plenară a legislativului de joi, 7 septembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de circulație, în contextul în care, în ultima perioadă, s-au înregistrat mai multe accidente grave.

#accidente rutiere #IGP #Moldova #raport

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.