Președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a admonestat pe premierul ungar, Viktor Orbán, cu privire la “misiunile de pace” autodeclarate ale liderului maghiar la Kiev, Moscova, Beijing și la Donald Trump. Într-o scrisoare adresată lui Orbán și consultată de CaleaEuropeană.ro, Michel afirmă că “președinția rotativă a Consiliului nu are niciun rol în reprezentarea Uniunii pe scena internațională și nu a primit niciun mandat din partea Consiliului European pentru a se angaja în numele Uniunii”.

Ungaria deține pentru o perioadă de șase luni, începând cu 1 iulie 2024, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Michel i-a explicat lui Orban că “a clarificat acest lucru chiar înainte de vizita dvs. la Moscova, iar acest lucru a fost reiterat ulterior de Înaltul Reprezentant Borrell în declarația sa din 5 iulie”.

Prin această scrisoare, șeful Consiliului European răspunde unei scrisori din partea lui Orbán, transmisă tuturor liderilor europeni, care conține concluzii și sugestii bazate pe “misiunile sale de pace”, inclusiv vizita lui Donald Trump la Mar-a-Lago.

Datată 12 iulie, scrisoarea lui Orban avertiza că, odată cu o “probabilă” victorie a lui Trump, proporția UE din povara financiară a susținerii Ucrainei “se va schimba semnificativ în dezavantajul UE”.

“Nu ne putem aştepta la nicio iniţiativă de pace până la alegeri. Cu toate acestea, pot afirma cu încredere că, la scurt timp după victoria sa electorală, el nu va aştepta până la ceremonia de învestire, ci va fi gata să acţioneze imediat ca mediator de pace. Are planuri detaliate şi bine fundamentate pentru asta.“, a scris Orban în scrisoarea sa trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi altor lideri ai UE.

În prima săptămână a președinției maghiare la Consiliul UE, premierul Ungariei s-a deplasat, pe rând, la Kiev, Moscova și Beijing unde s-a întâlnit cu liderii celor trei țări, precizând că este într-o misiune pentru pace. De asemenea, Orban și-a încheiat participarea la summitul NATO de la Washington de săptămâna trecută cu o întâlnire cu Donald Trump, la reședința acestuia din Florida.

În răspunsul său, Michel a menționat angajamentul neclintit al Uniunii Europene de a sprijini Ucraina și poporul său atât timp cât este necesar și atât de intens cât este necesar” și a respins afirmația lui Orbán potrivit căreia UE ar avea “o politică pro-război”.

“Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima care își exercită dreptul legitim la autoapărare”, a scris Michel, menționând că această scrisoare va fi împărtășită și cu liderii europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Scrisoarea lui Michel vine pe fondul unui contraatac împotriva modului în care Ungaria gestionează președinția Consiliului Uniunii Europene.

Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar par să nu rămână fără consecințe. Ca represalii diplomatice, mai mulți diplomați europeni au transmis că miniștrii de externe din UE se pregătesc să boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt, respectiv un Consiliu Afaceri Externe informal, pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască ca parte a mandatului său la cârma Consiliului. În același timp, Comisia Europeană a luat deja măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară, reducând practic nivelul participării executivului european la aceste reuniuni. Nu în ultimul rând, mai mulți membri ai Parlamentului European au solicitat suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Uniunea Europeană, în urma vizitelor efectuate de premierul ungar Viktor Orbán în Rusia și China.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Charles Michel #Cinsiliul European #UE #Ungaria #Viktor Orban

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.