Nivelul Dunării a scăzut cu încă doi centimetri în ultimele ore, astfel că marți vor continua marți operațiunile de dragare în zonele critice ale fluviului. Lucrările sunt esențiale pentru menținerea debitului de apă necesar răcirii reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă.

În zona localității Izvoarele, între brațul Bala și Dunărea Veche, este alimentat cu combustibil utilajul de dragare care urmează să înceapă noile lucrări.

Operațiunile au rolul de a curăța albia fluviului și de a îndepărta pragurile și depunerile care s-au format în această perioadă. Acestea afectează debitul de apă care ajunge la sistemele de răcire ale centralei de la Cernavodă.

Estimările inițiale arătau că, după scufundarea barjelor folosite pentru dirijarea apei, reactorul 2 ar mai fi putut funcționa timp de aproximativ nouă zile în condițiile actuale. Situația rămâne însă critică, deoarece nivelul Dunării scade mai repede decât indicau prognozele anterioare.

Alte două puncte critice au fost identificate pe Dunăre, iar operațiuni de dragare vor începe și în aceste zone, scrie Antena 3 CNN.

Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă funcționează în prezent, însă menținerea sa în activitate depinde de evoluția nivelului Dunării și de eficiența intervențiilor pentru creșterea debitului de apă care ajunge la sistemele de răcire.

„Vor continua acțiunile de dragaj ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în zona din aval de brațul Bala, respectiv în zona pragurilor care influențează scurgerea apelor”, au transmis reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române”.

Potrivit instituției, nivelul Dunării la Cernavodă înregistrează o scădere mai accentuată decât se estimase până acum. Cota minimă a apei care poate asigura funcționarea centralei este de minus 230 de centimetri.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni seară, la Euronews, că nu mai este valabilă estimarea de duminică, potrivit căreia Centrala de la Cernavodă poate funcţiona nouă zile după lucrările de creştere a debitului fluviului Dunărea.

„S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă”, a explicat Diana Buzoianu, subliniind că apa are de parcurs 60 de kilometri din locul în care s-au făcut lucrări până la Centrala nucleară de la Cernavodă.

Diana Buzoianu a precizat, în cadrul interviului acordat în această seară, că debitul Dunării ar putea atinge marți, 11 august, un nou nivel istoric, de 1.360 de metri cubi pe secundă. Ea a mai spus că s-a reuşit creşterea nivelului de apă al Dunării cu 8 cm în prima zi, prin coborârea celor patru barje, dar şi prin distrugerea stâncii Pârjoaia.

Guvernul a deblocat luni 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, în încercarea de a proteja funcționarea în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de seceta severă. Banii vor fi folosiți pentru adâncirea albiei în două puncte critice ale fluviului, astfel încât să fie asigurat debitul de apă necesar centralei și să fie redus riscul de indisponibilizare a capacităților de producere a energiei electrice.

Suma de 5,1 milioane de lei, aprobată din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:

-Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.

-Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.

Pentru un nivel optim al fluviului Dunărea, specialiștii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche.

Potrivit celei mai recente notificări privind restricțiile de apă, 181 de localități care au sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul rezervei de apă, iar alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau intermitent în anumite intervale orare, transmite Apele Române.

Cele mai afectate județe sunt Alba, cu 45 de localități, Neamț – 39 și Bihor – 30. Alte 96 de localități, care nu dispun de sisteme centralizate sau au sisteme doar parțiale, sunt afectate de seceta prelungită, cele mai multe fiind în Botoșani – 55 de localități. De asemenea, autoritățile precizează că nivelul de umplere la data 09.08.2026 în cele 39 de lacuri de acumulare a fost de 70,63%, un volum de cca 3,070 miliarde mc existent, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.

A fost estimat pentru sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, un coeficient de umplere de cca. 66 %.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dunăre #nivel #scădere

Concursul muzical Eurovision a anunţat miercuri schimbarea regulamentului, precizând că ţara câştigătoare şi care, în mod tradiţional, găzduieşte următoarea ediţie a competiţiei, nu va putea găzdui concursul dacă se află în război, informează știrileprotv.ro.

„Regulamentul concursului stipulează acum că difuzorul câştigător va fi în mod automat ineligibil pentru a găzdui concursul dacă un conflict armat, o situaţie geopolitică sensibilă sau o altă situaţie afectează în mod semnificativ securitatea sau stabilitatea statului sau a regiunii învecinate”, au anunţat organizatorii Eurovision într-un comunicat.

Eurovision este o coproducţie internaţională a serviciilor audiovizuale publice membre ale Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (UER), organizat în fiecare an de radiodifuzorul din ţara desemnată câştigătoare la ediţia precedentă.

Întrucât UER are şi membri noneuropeni, concursul include şi ţări situate în afara continentului.

În viitor, „dacă va considera necesar, UER (Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, n.red.) ar putea solicita o evaluare independentă a securităţii din regiunea câştigătorului”, au precizat organizatorii în comunicat.

În urma acestei evaluări, UER se va consulta cu comitetul executiv al Eurovision pentru a determina dacă ţara câştigătoare „este în măsură să găzduiască concursul în deplină siguranţă”.

Comunicatul nu vizează nicio ţară în special, însă Israelul a fost la un pas de a câştiga acest concurs televizat în ultimii doi ani, încheind în cele din urmă pe locul al doilea în 2025, dar şi în 2026.

Cinci ţări – Spania, Irlanda, Ţările de Jos, Slovenia şi Islanda – au boicotat de altfel ediţia de la Viena, o premieră, refuzând să participe la competiţie alături de Israel, căruia îi reproşază modalitate în care a dus războiul din Fâşia Gaza, ca represalii la atacurile din 7 octombrie 2023 lansate de mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

În viitor, dacă o ţară va fi considerată incapabilă să găzduiască Eurovisionul, UER va desemna o altă ţară gazdă, care va organiza evenimentul „în nume propriu şi nu va fi obligată să organizeze evenimentul în numele unui alt membru”.

Ucraina a găzduit Eurovisionul la Kiev în anul 2017, deşi, încă din 2014, un conflict era în curs în estul ţării cu separatiştii pro-ruşi susţinuţi de Moscova.

În schimb, în 2023, Ucraina, deşi câştigase competiţia în 2022, nu a putut găzdui concursul din cauza războiului declanşat de invazia pe scară largă lansată de Rusia. Eurovisionul a fost atunci organizat la Liverpool, Regatul Unit, în numele Ucrainei.