Republicanul Kevin McCarthy a fost ales în final preşedinte al Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite sâmbătă dimineaţă devreme, după ce a făcut concesii extinse unui grup de trumpişti care au ridicat semne de întrebare asupra capacităţii partidului de a guverna, relatează Agerpres.ro.

În urma negocierilor, grupul de trumpişti care paraliza nominalizarea californianului în vârstă de 57 de ani a cedat în cele din urmă. Astfel s-a pus capăt unei dezordini în Congresul american, inedită în peste 160 de ani şi care prefigurează dezbateri foarte aprinse acolo pentru următorii doi ani.

McCarthy a suferit o ultimă umilinţă când reprezentantul Matt Gaetz şi-a reţinut votul în al 14-lea tur odată cu apropierea miezului nopţii, provocând o răfuială din care colegul republican Mike Rogers a trebuit să fie îndepărtat fizic.

Victoria lui McCarthy în cel de-al 15-lea tur a pus capăt celei mai profunde disfuncţii a Congresului din ultimii 160 de ani. Dar ea a ilustrat şi dificultăţile cu care el se va confrunta în conducerea unei majorităţi strânse şi profund polarizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a câştigat în cele din urmă la o marjă de 216-211. El a putut să fie ales numai cu voturile a mai puţin de jumătate din membrii Camerei pentru că cinci din propriul partid şi-au reţinut voturile – pentru a nu-l susţine pe McCarthy ca lider, dar nici nu au votat pentru un alt candidat.

McCarthy a fost de acord cu o cerere a grupului de linie dură ca orice parlamentar să poată solicita în orice moment îndepărtarea sa. Acest lucru îi va tăia brusc puterea pe care o va deţine atunci când va încerca să adopte legislaţia pe probleme critice, inclusiv finanţarea guvernului, abordarea plafonului datoriei naţiunii care se profilează şi alte crize ce pot apărea.

Performanţa mai slabă decât se aştepta a republicanilor în alegerile intermediare din noiembrie i-au lăsat cu o majoritate restrânsă de 222-212, dând o putere uriaşă grupului de dreapta de linie dură ce s-a opus conducerii lui McCarthy.

Concesiile, inclusiv reduceri drastice ale cheltuielilor și alte limitări asupra conducerii lui McCarthy, ar putea indica noi turbulențe în lunile următoare, mai ales când Congresul va trebui să semneze o nouă creștere a plafonului datoriei Statelor Unite de 31,4 trilioane de dolari.

Ales în cele din urmă, Kevin McCarthy o înlocuieşte pe democrata Nancy Pelosi ca „speaker„. Şi el iese slăbit din aceste alegeri care au un mandat foarte dificil.

Pe meniu în următoarele câteva luni, negocieri privind ridicarea plafonului datoriei publice americane, finanţarea statului federal şi, eventual, eliberarea de noi pachete suplimentare de asistenţă militară pentru războiul din Ucraina.

Victoria tardivă a lui McCarthy a venit cu ocazia marcării a doi ani de la un atac la 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, când o mulţime violentă a luat cu asalt Congresul după pierderea electorală a preşedintelui de atunci Donald Trump.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.