Vicepreședintele american JD Vance și echipa sa de negociatori au plecat din Pakistan fără a ajunge la un numitor comun cu iranienii, după 21 de ore de negocieri. Oficialul consideră că „aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii”.

Vance afirmă că Teheranul nu a acceptat condițiile SUA, inclusiv cea de a nu mai construi arme nucleare. Conform lui, delegația americană a punctat care sunt limitele pe care le poate accepta Washingtonul.

„Avem nevoie de un angajament ferm că nu vor urmări obținerea unei arme nucleare și că nu vor căuta mijloacele care le-ar permite să obțină rapid o armă nucleară. Acesta este obiectivul principal al președintelui Statelor Unite și asta am încercat să realizăm prin aceste negocieri”, a spus Vance.

Agenția de știri iraniană Tasnim a numit cererile SUA „excesive” și acuză Casa Albă că din cauza lor nu s-a ajuns la un numitor comun.

Discuțiile de la Islamabad au reprezentat prima întâlnire directă dintre SUA și Iran din ultimii peste zece ani și au reprezentat discuții la cel mai înalt nivel, după Revoluția Islamică din 1979.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din delegația lui Vance au făcut parte emisarul special Steve Witkoff și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, transmite hotnews.ro. Vance a declarat că a vorbit cu Trump de la 6 până la douăsprezece ori în timpul tratativelor cu iranienii.

Echipa Iranului i-a avut ca lideri pe președintele Parlamentului – Mohammad Baqer Qalibaf, dar și pe ministrul de externe – Abbas Araqchi. Reprezentanții Teheranului au purtat haine negre, fiind în doliu după moartea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Aceștia au adus cu ei pantofi și ghiozdane ale unor elevi uciși în timpul bombardamentului american asupra unei școli situate lângă o bază militară, a transmis guvernul iranian.

#Iran #JD Vance #Negocieri #Pakistan #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.