Vicepreședintele american JD Vance și echipa sa de negociatori au plecat din Pakistan fără a ajunge la un numitor comun cu iranienii, după 21 de ore de negocieri. Oficialul consideră că „aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii”.

Vance afirmă că Teheranul nu a acceptat condițiile SUA, inclusiv cea de a nu mai construi arme nucleare. Conform lui, delegația americană a punctat care sunt limitele pe care le poate accepta Washingtonul.

„Avem nevoie de un angajament ferm că nu vor urmări obținerea unei arme nucleare și că nu vor căuta mijloacele care le-ar permite să obțină rapid o armă nucleară. Acesta este obiectivul principal al președintelui Statelor Unite și asta am încercat să realizăm prin aceste negocieri”, a spus Vance.

Agenția de știri iraniană Tasnim a numit cererile SUA „excesive” și acuză Casa Albă că din cauza lor nu s-a ajuns la un numitor comun.

Discuțiile de la Islamabad au reprezentat prima întâlnire directă dintre SUA și Iran din ultimii peste zece ani și au reprezentat discuții la cel mai înalt nivel, după Revoluția Islamică din 1979.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din delegația lui Vance au făcut parte emisarul special Steve Witkoff și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, transmite hotnews.ro. Vance a declarat că a vorbit cu Trump de la 6 până la douăsprezece ori în timpul tratativelor cu iranienii.

Echipa Iranului i-a avut ca lideri pe președintele Parlamentului – Mohammad Baqer Qalibaf, dar și pe ministrul de externe – Abbas Araqchi. Reprezentanții Teheranului au purtat haine negre, fiind în doliu după moartea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Aceștia au adus cu ei pantofi și ghiozdane ale unor elevi uciși în timpul bombardamentului american asupra unei școli situate lângă o bază militară, a transmis guvernul iranian.

#Iran #JD Vance #Negocieri #Pakistan #SUA

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.