România ar putea avea primele trenuri cu hidrogen. Este vorba de 12 unități, finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În context, până în decembrie 2024, au fost anulate trei licitații, iar la a patra licitație, organizată în această primăvară, s-a prezentat doar un ofertant.

La finalul lunii aprilie a avut loc ședința Comisiei de evaluare pentru licitația privind achiziția a 12 trenuri cu hidrogen, fiind vizualizată o singură ofertă depusă în SEAP, respectiv Asocierea Siemens Mobility, compusă din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, scrie adevarul.ro.

„La ora actuală oferta este în curs de evaluare. Data la care trenurile cu hidrogen vor începe să circule pe rețeaua feroviară din România nu se poate stabili în acest moment, deoarece procedura de achiziție publică se află în desfășurare. După desemnarea câștigătorului și semnarea contractului, graficul de livrare prezentat de ofertantul câștigător va indica momentul punerii în circulație a acestor trenuri. Primul tren cu hidrogen va circula pe ruta București Nord-Târgoviște”, spune Mihai Barbu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară.

Valoarea estimată a contractului este între 1,5 miliarde și 2,46 miliarde lei.

Prima licitație a fost organizată de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară în februarie 2023, fiind anulată pentru că nu s-a înscris niciun ofertant. Și a doua licitație a fost anulată în noiembrie 2023, singura ofertă primită fiind declarată neconformă de către membrii comisiei de evaluare. A urmat și o treia licitație, anulată în mai 2024, pentru că, din nou, nu s-a prezentat vreun ofertant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform proiectului, cele 12 trenuri cu hidrogen ar urma să asigure serviciile de transport feroviar de călători ce vor conecta Bucureștiul cu: Aeroportul Internațional Henri Coandă, precum și Chitila și Titu (la fiecare 30 minute); municipiile reședință de județ Pitești și Târgoviște, precum și orașul Găești (la fiecare oră); municipiile reședință de județ Craiova și Slatina, precum și orașul Balș (de patru ori pe zi); municipiul Curtea de Argeș (de trei ori pe zi). Primul tren cu hidrogen ar urma să fie pus în circulație pe ruta București-Pitești.

#licitatie #Romania #trenuri

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.