După întrevederea de la Bulboaca de joi, 1 iunie curent, a fost stabilită încă una între premierul armean Nikol Pașinean și președintele azer Ilham Aliev, inclusiv cu președintelui Consiliului European, Charles Michel. Va avea loc la Bruxelles pe 21 iulie 2023.

„O întâlnire între Prim-ministrul Armeniei, Președintele Consiliului UE și Președintele Azerbaidjanului este programată pentru 21 iulie la Bruxelles”, se arată pe site-ul Cabinetului de Miniștri din Armenia, în urma unei întâlniri pe cinci părți în Moldova, cu participarea lui Pașinean, Aliev, Michel, dar și a președintelui francez, Emmanuel Macron, și a cancelarului german, Olaf Scholz.

„În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte legate de deblocarea infrastructurii regionale de transport și economice, demarcarea și securitatea granițelor dintre cele două țări, acordul privind reglementarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan, necesitatea soluționării problemei asigurării au fost luate în considerare drepturile și securitatea populației din Nagorno-Karabah”, mai scrie în comunicat.

Se observă că printre subiectele discutate la întâlnirea din Moldova s-au numărat și problemele prizonierilor, ale persoanelor dispărute și alte probleme umanitare.

Joi mai devreme, la o ședință de informare, președintele Consiliului European, Charles Michel, și-a exprimat speranța că Armenia și Azerbaidjanul își vor reafirma voința politică comună de a normaliza relațiile în cadrul reuniunii pe cinci părți.

UE este implicată de mult timp în soluționarea conflictului dintre Erevan și Baku. Pașinean și Aliyev au avut întâlniri la Bruxelles cu participarea politicienilor europeni. UE a decis să trimită o misiune de observare în Nagorno-Karabah în timpul iernii.

Pe 25 mai, însă, Pașinean și Aliev au fost la Moscova. Ei au participat la o reuniune extinsă a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic (EurAsEC), apoi au avut întâlniri separate și comune cu președintele rus, Vladimir Putin. Cel din urmă a afirmat că „probleme nerezolvate” au rămas între părți, dar „sunt de natură pur tehnică”.

#Armenia #Azerbaidjan #Bruxelles

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.