Aderarea Ucrainei la NATO nu ar trebui se fie pe agenda summitului Alianţei Nord-Atlantice din luna iulie de la Vilnius, a declarat joi, 1 iunie curent, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care a adăugat că nu ar trebui să i se ofere Kievului nici măcar un calendar privind aderarea.

Casa Albă: Ucraina va lansa o contraofensivă la vară. „Vrem să aibă tot ce are nevoie pentru a se apăra”

„Trebuie să fim clari în această privinţă: aderarea la NATO a unei ţări aflate în prezent în război nu se poate afla pe agendă”, a postat Szijjarto pe o reţea de socializare.

Szijjarto a spus în cadrul unei conferinţe de presă de după reuniunea informală a omologilor săi din statele NATO de la Oslo că războiul din Ucraina afectează Ungaria mai puternic şi că din acest motiv guvernul de la Budapesta îşi doreşte pacea cât de curând posibil. Ministrul a făcut trimitere la declaraţia NATO de anul trecut conform căreia Alianţa nu este parte a conflictului din Ucraina şi că va face tot posibilul să evite o confruntare directă cu Rusia.

„Aderarea la această decizie este foarte importantă pentru noi. Asta trebuie să rămână baza. Acesta trebuie să fie factorul determinant pentru tot ce conturează acţiunile NATO privind Ucraina, inclusiv pregătirile pentru summit”, a adăugat Szijjarto, potrivit MTI. „Din fericire, nu a existat niciun indiciu nici astăzi, nici la reuniunea Consiliului Afaceri Externe care să arunce îndoieli asupra validităţii acestei decizii anterioare”, a spus Szijjarto, adăugând că decizia trebuie consolidată la summitul de la Vilnius de luna viitoare şi că o creştere a riscului de escaladare trebuie evitată.

Ministrul ungar a spus că ar fi posibil ca Ungariei să i se dea impresia că va primi un calendar privind aderarea la summit, dar a precizat că acest lucru nu ar fi corect.

„Nu ar trebui să alimentăm iluzii care evident nu vor deveni realitate”, a spus el. De asemenea, ministrul ungar de externe s-a pronunţat şi împotriva primirii de către Ucraina a oricărei instruiri militare din partea NATO, avertizând că aceasta riscă să extindă conflictul şi să contrazică deciziile anterioare ale Alianţei. La aceeași reuniune de la Oslo, secretarul general NATO Jens Stoltenberg afirmase că toți aliații din NATO sunt de acord că „Ucraina va deveni membru al alianței”.

#NATO #Summit #Ucraina #Ungaria

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.