Aderarea Ucrainei la NATO nu ar trebui se fie pe agenda summitului Alianţei Nord-Atlantice din luna iulie de la Vilnius, a declarat joi, 1 iunie curent, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care a adăugat că nu ar trebui să i se ofere Kievului nici măcar un calendar privind aderarea.

Casa Albă: Ucraina va lansa o contraofensivă la vară. „Vrem să aibă tot ce are nevoie pentru a se apăra”

„Trebuie să fim clari în această privinţă: aderarea la NATO a unei ţări aflate în prezent în război nu se poate afla pe agendă”, a postat Szijjarto pe o reţea de socializare.

Szijjarto a spus în cadrul unei conferinţe de presă de după reuniunea informală a omologilor săi din statele NATO de la Oslo că războiul din Ucraina afectează Ungaria mai puternic şi că din acest motiv guvernul de la Budapesta îşi doreşte pacea cât de curând posibil. Ministrul a făcut trimitere la declaraţia NATO de anul trecut conform căreia Alianţa nu este parte a conflictului din Ucraina şi că va face tot posibilul să evite o confruntare directă cu Rusia.

„Aderarea la această decizie este foarte importantă pentru noi. Asta trebuie să rămână baza. Acesta trebuie să fie factorul determinant pentru tot ce conturează acţiunile NATO privind Ucraina, inclusiv pregătirile pentru summit”, a adăugat Szijjarto, potrivit MTI. „Din fericire, nu a existat niciun indiciu nici astăzi, nici la reuniunea Consiliului Afaceri Externe care să arunce îndoieli asupra validităţii acestei decizii anterioare”, a spus Szijjarto, adăugând că decizia trebuie consolidată la summitul de la Vilnius de luna viitoare şi că o creştere a riscului de escaladare trebuie evitată.

Ministrul ungar a spus că ar fi posibil ca Ungariei să i se dea impresia că va primi un calendar privind aderarea la summit, dar a precizat că acest lucru nu ar fi corect.

„Nu ar trebui să alimentăm iluzii care evident nu vor deveni realitate”, a spus el. De asemenea, ministrul ungar de externe s-a pronunţat şi împotriva primirii de către Ucraina a oricărei instruiri militare din partea NATO, avertizând că aceasta riscă să extindă conflictul şi să contrazică deciziile anterioare ale Alianţei. La aceeași reuniune de la Oslo, secretarul general NATO Jens Stoltenberg afirmase că toți aliații din NATO sunt de acord că „Ucraina va deveni membru al alianței”.

#NATO #Summit #Ucraina #Ungaria

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.