Ungaria nu e de acord ca aderarea Ucrainei la NATO să fie pe agenda summitului de la Vilnius

Aderarea Ucrainei la NATO nu ar trebui se fie pe agenda summitului Alianţei Nord-Atlantice din luna iulie de la Vilnius, a declarat joi, 1 iunie curent, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care a adăugat că nu ar trebui să i se ofere Kievului nici măcar un calendar privind aderarea.

Blinken: Liderii țărilor trebuie să anunțe un pachet semnificativ pentru o contraofensivă de succes a Ucrainei

„Trebuie să fim clari în această privinţă: aderarea la NATO a unei ţări aflate în prezent în război nu se poate afla pe agendă”, a postat Szijjarto pe o reţea de socializare.

Szijjarto a spus în cadrul unei conferinţe de presă de după reuniunea informală a omologilor săi din statele NATO de la Oslo că războiul din Ucraina afectează Ungaria mai puternic şi că din acest motiv guvernul de la Budapesta îşi doreşte pacea cât de curând posibil. Ministrul a făcut trimitere la declaraţia NATO de anul trecut conform căreia Alianţa nu este parte a conflictului din Ucraina şi că va face tot posibilul să evite o confruntare directă cu Rusia.

„Aderarea la această decizie este foarte importantă pentru noi. Asta trebuie să rămână baza. Acesta trebuie să fie factorul determinant pentru tot ce conturează acţiunile NATO privind Ucraina, inclusiv pregătirile pentru summit”, a adăugat Szijjarto, potrivit MTI. „Din fericire, nu a existat niciun indiciu nici astăzi, nici la reuniunea Consiliului Afaceri Externe care să arunce îndoieli asupra validităţii acestei decizii anterioare”, a spus Szijjarto, adăugând că decizia trebuie consolidată la summitul de la Vilnius de luna viitoare şi că o creştere a riscului de escaladare trebuie evitată.

Ministrul ungar a spus că ar fi posibil ca Ungariei să i se dea impresia că va primi un calendar privind aderarea la summit, dar a precizat că acest lucru nu ar fi corect.

„Nu ar trebui să alimentăm iluzii care evident nu vor deveni realitate”, a spus el. De asemenea, ministrul ungar de externe s-a pronunţat şi împotriva primirii de către Ucraina a oricărei instruiri militare din partea NATO, avertizând că aceasta riscă să extindă conflictul şi să contrazică deciziile anterioare ale Alianţei. La aceeași reuniune de la Oslo, secretarul general NATO Jens Stoltenberg afirmase că toți aliații din NATO sunt de acord că „Ucraina va deveni membru al alianței”.

#Summit #NATO #Ungaria #Ucraina

Un pescar din Alaska a postat pe Facebook și Instagram imaginile unei capturi rare – un pește negru cu portocaliu care avea carnea albastră. Totodată, el a arătat schimbarea culorii cărnii după gătire.

Joe Chmeleck, proprietarul „The Lodge at Otter Cove” din Homer, Alaska, a prins un Greenling de stâncă (Hexagrammos lagocephalus) la finalul lunii trecute, potrivit informațiilor postate pe rețelele sociale, citate de Fox News.

„Am fost azi la pescuit și am prins un greenling de stâncă”, a scris el pe 28 august. „Carnea lui e albastră. Devine albă când o gătești. Natura este incredibilă”. El a spus ulterior că gustul cărnii este asemănător cu cel al cărnii de păstrăv.

Departamentul de Pescuit și Vânat din Alaska nu a reușit până acum să ofere recomandări legate de consumul acestor pești pentru că nu au fost adunate suficiente exemplare pentru a se testa nivelul de mercur al acestei specii.

Greenlingul de stâncă, denumit oficial Hexagrammos lagocephalus, este un pește marin găsit pe coasta de nord a Pacificului, din California până în Alaska.

Potrivit Departamentelor de Pescuit și Vânat din Oregon și Washington, Greenlingul de stâncă are solzi închiși la culoare și un model „pătat”, care poate fi roșu, maroniu, portocaliu sau verde, pentru ca peștele să se camufleze cu mediul înconjurător. Totodată, ambele agenții susțin că peștele are gura și carnea de culoare albastră sau albastră-verde.

Oamenii de știință nu sunt siguri care este motivul pigmenților de culoare în țesut, însă știu că acest colorit apare pentru că specia produce biliverdină, o secreție verde, arată fundația de cercetare marină Oregon Sea Grant.