Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Republicii Moldova, după ce a epuizat toate căile de atac în justiția națională, ca urmare a excluderii din alegerile parlamentare din 28 septembrie, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, conducerea formațiunii a declarat că decizia este „lipsită de fundament juridic și reprezintă o lovitură directă la adresa democrației și un semnal de alarmă pentru viitorul pluralismului politic din țară”. Președintele PLDM, Vlad Filat, a afirmat că excluderea partidului nu a avut la bază argumente legale.

„Este un precedent extrem de periculos, ce afectează nu doar PLDM, ci întreaga clasă politică și, mai grav, drepturile fundamentale ale cetățenilor. Ceea ce se întâmplă acum este o încercare deliberată de a limita libertatea de alegere și de a reduce spațiul democratic la câteva opțiuni controlate”, a spus Filat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de fostul prim-ministru Vlad Filat, a rămas în afara cursei electorale pentru alegerile parlamentare. Formațiunea s-a adresat în judecată după ce nu s-a regăsit pe lista partidelor care pot participa la scrutinul din 28 septembrie, iar instanța de apel îi dăduse câștig de cauză. Comisia Electorală Centrală (CEC) s-a adresat Curții Supreme de Justiție (CSJ), care i-a admis recursul și a respins recursul PLDM.

#alegeri parlamentare #CEDO #cerere #expludere #Partidul Liberal Democrat din Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.