Timp de aproape o săptămână, aproximativ 150 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume iau cuvântul în această mare reuniune diplomatică anuală, care se reia în prezență fizică după doi ani perturbaţi de pandemia COVID-19. Liderii lumii se succed, începând de marţi, la tribuna Adunării Generale (AG) a unei Organizații a Națiunilor Unite, anunță AFP.

În mod tradiţional, în această primă zi îşi susţine discursul preşedintele american care, în calitate de lider al ţării gazdă a sediului ONU, se exprimă primul.

Însă, în mod excepţional, la fel ca în ale ocazii rare, în trecut, Joe Biden, care se afla luni la funeraliile reginei Elisabeta a II-a, şi-a amânat intervenţia miercuri.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres susţine însă discursul de deschidere al acestei a 77-a Adunări Generale şi ”nu va îndulci lucrurile”, a anunţat un purtător de cuvânt, Stephane Dujarric, care evocă o imagine de ansmblu ”alezată, reală şi axată pe soluţii” într-o lume ”în care disensiunile geopolitice ne pun în pericol”.

Și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat luni, 19 septembrie, participanților la Summitul ONU „Transformarea Educației”, desfășurat la New York. În cadrul unui mesaj video, șefa statului a vorbit despre procesul de transformare a sistemului educațional din țara noastră, inițiat încă în anul 2014, referindu-se la felul în care și-ar dori să arate în viitor acest domeniu.

#António Guterres #ONU #sef de stat

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.