După ce a redenumit Golful Mexic și Lacul Ontario în cinstea Americii, Donald Trump vrea ca strâmtoarea Ormuz să îi poarte numele. Liderul american a făcut anunțul pe rețelele de socializare.

„Acum că deţinem controlul acolo. Ar trebui să redenumim Strâmtoarea Ormuz drept „Strâmtoarea Trump?”, a scris președintele american pe Truth Social.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ruta maritimă strategică este, de fapt, închisă de Teheran încă de la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie 2026, scrie hotnews.ro. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, iar la jumătatea lunii august, preşedintele Statelor Unite a publicat o hartă cu Strâmtoarea Ormuz. El descria zona drept „un nou teritoriu american”.

Nu este însă prima dată când Donald Trump lansează idei privind anexarea unor teritorii ale altor state. Bunăoară, oficialul a făcut publice inițiative de a transforma Canada în „al 51-lea stat american” și de a anexa Groenlanda, care aparține Danemarcei. De asemenea, miliardarul a vrut și preluare a controlului asupra Fâşiei Gaza de către americani.

#Ormuz #președinte SUA #redenumire #strâmtoare #Trump

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.