Israelul și Rusia au anunțat vineri încheierea unui acord care pune capăt unui litigiu imobiliar la Ierusalim, în condițiile în care Moscova va deschide o secție consulară în Orașul Sfânt, o chestiune-cheie în conflictul israeliano-palestinian.

„Rezultat al mai multor ani” de negocieri, acest „acord de conciliere” se referă la „clarificarea limitelor și a suprafeței (unei) parcele de teren rusesc în Ierusalimul de Vest”, potrivit unui comunicat de presă al ambasadei Rusiei la Tel Aviv.

„Respectiva parcelă de teren va fi utilizată, în special, pentru construirea unui complex (arhitectural) pentru nevoile filialei secției consulare a ambasadei Rusiei în Israel”, adaugă textul.

Acest lucru „va contribui pe deplin la aprofundarea relațiilor prietenești și bogate dintre Rusia și Israel (rămânând în același timp) în conformitate cu linia intangibilă urmată de țara noastră în vederea unei reglementări juste în Orientul Mijlociu”, precizează ambasada.

Confirmând liniile generale ale acordului, Ministerul israelian al Afacerilor Externe l-a calificat într-un comunicat de presă drept un „succes politic”, „deschiderea unei filiale a ambasadei Rusiei la Ierusalim”, în conformitate cu „eforturile (…) de a crește numărul de reprezentanțe diplomatice la Ierusalim, capitala Israelului”.

Relațiile dintre Rusia și Israel, unde 15% din populație este originară din fosta URSS, au fost tensionate de la invazia Moscovei în Ucraina.

Problema statutului Ierusalimului, Orașul Sfânt pentru evrei, creștini și musulmani, se află în centrul conflictului israeliano-palestinian.

Planul de împărțire a Palestinei, votat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1947 într-un stat evreiesc (Israel, proclamat în 1948) și un stat arab care nu a mai luat ființă, prevedea un statut special pentru Ierusalim („corpus separatum”) în cadrul unui regim internațional.

Cu toate acestea, în urma primului război arabo-israelian (1948-49), orașul a fost împărțit în două, cu partea de vest sub control israelian, iar partea de est sub control iordanian, până în 1967, când Israelul a finalizat ceea ce a descris drept „reunificarea” Ierusalimului prin cucerirea părții de est în timpul celui de-al treilea război arabo-israelian.

ONU, care consideră Ierusalimul de Est drept „teritoriu palestinian ocupat”, nu a recunoscut niciodată anexarea acestuia de către Israel și refuză să recunoască orașul drept capitală a Israelului, considerând că statutul Ierusalimului ar trebui să facă obiectul unui acord între Israel și palestinieni, ca parte a unei reglementări finale a conflictului.

Practic toate țările care au relații diplomatice cu Israelul au ambasadele la Tel Aviv, cu câteva excepții notabile, printre care Statele Unite, care și-au transferat cancelaria la Ierusalim în 2017.

#Israel #Rusia #sectie consulara

Cetățenii vorbesc despre importanța unei treceri mai rapide a frontierei cu România, subliniind că fluidizarea traficului vamal le-ar aduce un plus de confort și noi oportunități. De asemenea, aceștia apreciază impactul vizibil al sprijinului venit din partea statului român pentru dezvoltarea comunităților locale din Republica Moldova.

Potrivit persoanelor intervievate, mobilitatea peste Prut este o necesitate zilnică pentru mulți cetățeni, fie pentru studii, fie pentru locuri de muncă sau vizite personale. În același timp, oamenii sunt informați cu privire la proiectele susținute de statul român și Uniunea Europeană, cum ar fi renovarea școlilor, a grădinițelor sau construirea facilităților sportive pentru tineret, și recunosc sprijinul direct oferit de aceste fonduri la nivel local.

„Sunt din raionul Ungheni și sunt nemijlocit în apropiere de frontieră. Dacă aș avea o trecere mai ușoară, mi-ar fi mult, mult mai comod. Chiar m-aș gândi serios la faptul să îmi găsesc și un loc de muncă în regiunea Iași”, a menționat un tânăr intervievat, subliniind utilitatea viitorului pod din regiune.

O altă persoană a evidențiat sprijinul românesc ajuns direct în comunitatea sa de baștină: „Când în satul meu natal au fost alocate fonduri din România, a fost construit un stadion foarte modern, unde tinerii și copiii își petrec timpul. Precum și la grădiniță cunosc că au fost alocate resurse pentru a face renovări pe interior”.

De asemenea, oamenii subliniază că sprijinul Guvernului României se reflectă și prin proiecte de colaborare între școli și licee, demonstrând un angajament continuu pentru educație și viitor. Tinerii care au studiat în România amintesc de faptul că o infrastructură mai bună și proceduri vamale simplificate ar însemna o flexibilitate mult mai mare pentru toți cei care călătoresc frecvent, contribuind esențial la o integrare și colaborare mai strânsă între cele două maluri ale Prutului.

Opiniile integrale ale cetățenilor pot fi vizionate aici:

„Parcursul european este cel mai sigur plan pentru modernizarea țării. Haideți să construim împreună o Moldovă Europeană.”

Despre Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City”

Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City” este o organizație non-guvernamentală din Republica Moldova, dedicată digitalizării și modernizării comunităților locale. Misiunea sa este de a transforma localitățile în spații mai accesibile, sigure și eficiente, aducând inovația tehnologică mai aproape de cetățeni, fiind puntea dintre societatea civilă și autorități. Deoarece dezvoltarea durabilă la nivel local este legată de parcursul european al țării, Asociația a inițiat o campania de educare și informare „Construim Moldova Europeană”. Această inițiativă explică integrarea în UE pe înțelesul tuturor, traducând termenii politici în cifre, fapte și avantaje practice. Pentru mai multe detalii și noutăți despre proiecte, vizitați:

#frontieră #Romania #VOX