După Paștele Blajinilor va fi analizat dacă mai este necesară starea de urgență. Declarația a fost făcută de către deputatul PAS Vasile Grădinaru la emisiunea „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Parlamentarul a precizat că durata de 60 de zile a fost solicitată, fiind perioadă de rezervă. Conform lui, durata nu este una stringentă, ci este o perioadă pentru a putea interveni în situații imprevizibile.

În aceeași emisiune, deputatul socialist Grigore Novac a criticat că statul nu intervine suficient pentru a reduce impactul prețurilor la carburanți asupra populației și a sugerat că mecanismele, precum plafonarea sau reducerea TVA, ar fi fost mai utile pentru cetățeni.

„Acum, pe problemele cheie care, într-adevăr, necesită intervenție imediată. Statul trebuie să intervină pe plafonare sau pe reduceri, indiferent ce mecanism fi – important omul să simtă cum merge la benzinărie, să simtă propria piele că da, e scump, dar oleacă s-o mai ieftinit. Acum nu am văzut intervenții din partea statului”, a spus Novac.

Starea de urgență în sectorul energetic a fost introdusă în Republica Moldova la sfârșitul lunii martie, pe fundalul bombardamentelor rusești asupra Ucrainei. Urmare a atacurilor, linia Isaccea – Vulcănești a fost avariată și deconectată, iar peste aproximativ o săptămână – repusă în funcțiune.

În motivarea instituirii stării de urgență au fost incluse și detalii despre criza carburanților, în contextul războiului din Iran, blocării strâmtorii Ormuz și creșterii prețurilor la carburanți.

După renovarea liniei Isaccea – Vulcănești, premierul Alexandru Munteanu anunța că va cere în Parlament ridicarea stării de urgență într-o săptămână. Ulterior, termenul a fost modificat, fiind invocată perioada de după Paște, justificarea fiind războiul din Iran.

#Pastele Blajinilor #rezoomat #ridicare #stare de urgenta #Vasile Gradinaru

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.