După Paștele Blajinilor va fi analizat dacă mai este necesară starea de urgență. Declarația a fost făcută de către deputatul PAS Vasile Grădinaru la emisiunea „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Parlamentarul a precizat că durata de 60 de zile a fost solicitată, fiind perioadă de rezervă. Conform lui, durata nu este una stringentă, ci este o perioadă pentru a putea interveni în situații imprevizibile.

În aceeași emisiune, deputatul socialist Grigore Novac a criticat că statul nu intervine suficient pentru a reduce impactul prețurilor la carburanți asupra populației și a sugerat că mecanismele, precum plafonarea sau reducerea TVA, ar fi fost mai utile pentru cetățeni.

„Acum, pe problemele cheie care, într-adevăr, necesită intervenție imediată. Statul trebuie să intervină pe plafonare sau pe reduceri, indiferent ce mecanism fi – important omul să simtă cum merge la benzinărie, să simtă propria piele că da, e scump, dar oleacă s-o mai ieftinit. Acum nu am văzut intervenții din partea statului”, a spus Novac.

Starea de urgență în sectorul energetic a fost introdusă în Republica Moldova la sfârșitul lunii martie, pe fundalul bombardamentelor rusești asupra Ucrainei. Urmare a atacurilor, linia Isaccea – Vulcănești a fost avariată și deconectată, iar peste aproximativ o săptămână – repusă în funcțiune.

În motivarea instituirii stării de urgență au fost incluse și detalii despre criza carburanților, în contextul războiului din Iran, blocării strâmtorii Ormuz și creșterii prețurilor la carburanți.

După renovarea liniei Isaccea – Vulcănești, premierul Alexandru Munteanu anunța că va cere în Parlament ridicarea stării de urgență într-o săptămână. Ulterior, termenul a fost modificat, fiind invocată perioada de după Paște, justificarea fiind războiul din Iran.

#Pastele Blajinilor #rezoomat #ridicare #stare de urgenta #Vasile Gradinaru

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.