Aproximativ 250 de cetățeni din Myanmar și Bangladesh, inclusiv copii, sunt dați dispăruți după ce ambarcațiunea în care se aflau s-a răsturnat săptămâna trecută în Marea Andaman, transmite BBC.

Potrivit informațiilor, traulerul plecase din Bangladesh și se îndrepta spre Malaezia, însă s-ar fi scufundat din cauza vântului puternic, a mării agitate și a supraaglomerării.

Garda de Coastă din Bangladesh a anunțat că unele dintre navele sale au reușit să salveze nouă persoane de pe ambarcațiune, pe 9 aprilie. Cauzele exacte ale incidentului nu au fost deocamdată stabilite.

Printre cei aflați la bord se aflau și membri ai comunității Rohingya, una dintre minoritățile etnice din Myanmar. Sute de mii de Rohingya au fugit în Bangladesh începând cu anul 2017, în urma unei represiuni violente. Aceștia, în mare parte musulmani, nu sunt recunoscuți ca cetățeni de autoritățile din Myanmar.

În același timp, condițiile dificile din taberele de refugiați din Bangladesh îi determină pe mulți să plece pe mare, în ambarcațiuni supraaglomerate, către Malaezia, țară considerată de unii un loc mai sigur.

Unul dintre supraviețuitori, Rafiqul Islam, a povestit că a plutit aproape 36 de ore înainte de a fi salvat. Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, a spus că a decis să plece după ce i s-a promis un loc de muncă în Malaezia.

Într-un comunicat comun, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație au atras atenția asupra situației.

„Acest incident tragic reflectă consecințele grave ale strămutării prelungite și absența unor soluții durabile pentru Rohingya”, se arată în declarație.

Conform agențiilor ONU, astfel de călătorii sunt extrem de periculoase, deoarece ambarcațiunile sunt adesea mici și supraaglomerate, fără apă potabilă sau condiții sanitare. În multe cazuri, migranții nu ajung la destinație, iar unii își pierd viața pe mare, în timp ce alții sunt reținuți sau deportați.

De asemenea, au existat situații în care ambarcațiunile au fost întoarse din drum la apropierea de Malaezia sau Indonezia, fie de către autorități, fie de comunitățile locale.

În ianuarie 2025, Malaezia a respins două ambarcațiuni cu aproximativ 300 de refugiați, oferindu-le însă anterior apă și hrană.

În declarația din 14 aprilie, agențiile ONU au făcut apel la comunitatea internațională să mențină finanțarea pentru refugiații Rohingya și pentru comunitățile care îi găzduiesc în Bangladesh.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ștefan Botnar, fost consilier al Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății, respinge afirmațiile făcute de fosta ministră într-o postare despre angajarea tinerilor în instituțiile publice. Deși Nemerenco nu i-a menționat numele, Botnar spune că se consideră vizat și susține că nu a ajuns în funcție la recomandarea unui partid.

„Resping categoric afirmațiile potrivit cărora aș fi ajuns în funcția de consilier în baza unei recomandări de partid sau că activitatea mea ar fi fost determinată de apartenența politică”, a scris Botnar.

Acesta afirmă că nu a fost membru al niciunui partid politic și că avea experiență în administrația publică înainte de a ajunge consilier la Ministerul Sănătății. Potrivit lui, a avut trei mandate consecutive de consilier și a participat la stagii de formare la Bruxelles în domeniul administrației publice.

Botnar mai spune că, în perioada pandemiei, a fost implicat în gestionarea crizei sanitare, activând într-un spital de campanie din afara Republicii Moldova.

„Nu contest dreptul nimănui de a avea o opinie asupra activității mele. Contest însă afirmațiile care prezintă în mod denaturat parcursul meu profesional și încearcă să îl reducă la presupuse relații politice sau recomandări de partid.De asemenea, nu voi răspunde atacurilor la persoană prin alte atacuri la persoană. Cred că funcțiile publice trebuie evaluate prin prisma competenței, a rezultatelor și a responsabilității asumate, nu prin insinuări, etichete sau interpretări personale.Dacă există critici cu privire la activitatea mea, sunt deschis ca acestea să fie discutate pe baza faptelor, documentelor și rezultatelor concrete. În schimb, nu consider corect ca un parcurs profesional construit de-a lungul anilor să fie rescris prin afirmații care nu corespund realității.Nu intenționez să intru într-un schimb de replici personal. Îmi asum în continuare ceea ce am făcut, funcțiile pe care le-am exercitat și deciziile profesionale pe care le-am luat”, a menționat Botnar.

Reacția lui vine după ce fost ministră a comentat cazul Selinei Cojocari, o tânără despre care o investigație a relatat că ar fi fost angajată simultan în trei instituții publice, fără să aibă diplomă de studii superioare. În acest context, fosta ministră a povestit despre propria experiență privind angajarea unui tânăr consilier în perioada în care conducea Ministerul Sănătății.

Nemerenco, fără să dezvăluie identitatea tânărului, a afirmat că acesta i-ar fi fost recomandat de partid încă din 2019, iar în 2021 numele lui ar fi reapărut în discuțiile privind formarea echipei ministeriale. Aceasta a precizat că pentru funcția de consilier nu era necesară organizarea unui concurs și că persoana angajată avea studiile necesare.

Nemerenco a recunoscut însă că, în perioada pandemiei, tânărul nu avea experiența necesară pentru a o consilia în domeniul politicilor și strategiilor. În schimb, acesta ar fi primit diverse sarcini concrete.

Potrivit fostei ministre, relația profesională s-ar fi deteriorat după numirea unei alte funcționare în funcția de șefă a cabinetului. Nemerenco susține că tânărul consilier ar fi așteptat să fie promovat, iar după ce acest lucru nu s-a întâmplat și-ar fi dat demisia.

Fosta ministră a mai afirmat că, după plecarea din minister, fostul consilier ar fi încercat să revină în instituție, însă solicitarea sa a fost respinsă. Ulterior, acesta ar fi desfășurat, potrivit Alei Nemerenco, o campanie de denigrare împotriva sa, inclusiv prin declarații publice și solicitări de informații adresate ministerului.