Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, afirmă că Republica Moldova dispune de surse alternative de finanțare, chiar și în contextul ratării tranșei de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. Deputatul subliniază că relația cu FMI rămâne importantă pentru credibilitatea externă a țării, însă situația bugetară actuală permite acoperirea deficitului prin alte instrumente financiare.
„Este adevărat că relațiile Republicii Moldova cu FMI sunt și un indicator pentru alți investitori. Sunt un indicator de stabilitate macro-economică”, a declarat Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. În același timp, acesta explică faptul că Guvernul are la dispoziție și alte mecanisme de finanțare:
„În condițiile macro-economice de astăzi și în condițiile bugetare în care ne aflăm, noi avem și surse alternative de finanțare. Același credit cu Franța, care a fost votat săptămâna trecută”.
Potrivit lui Spatari, Ministerul Finanțelor a oferit garanții că acoperirea deficitului bugetar nu este amenințată.
„Domnul Gaviliță mi-a dat asigurări că finanțarea deficitului nu este o problemă astăzi, pentru că aceste tranșe de la FMI pentru asta sunt destinate, ca să finanțeze deficitul bugetar”, a spus deputatul.
Oficialul a menționat că, între timp, Republica Moldova a obținut acces la fonduri externe care inițial nu erau disponibile la momentul semnării acordului cu FMI.
„Republica Moldova are acum acces la fonduri de la Uniunea Europeană, de la Franța. De exemplu, acest avans de 270 de milioane de euro pe care l-am primit de la Uniunea Europeană anul acesta, un avans din acest pachet de creștere economică de 1,9 miliarde, acoperă inclusiv tranșa FMI”, a precizat Spatari.
El susține că finanțatorii internaționali își manifestă o deschidere tot mai mare față de Republica Moldova.
„Dobânda medie pe împrumuturi este în scădere, avem din ce în ce mai multă deschidere din partea finanțatorilor internaționali și cred că viitoarea misiune a FMI va agrea condiții pentru continuarea finanțării”, a adăugat președintele Comisiei pentru integrare europeană.
Tranșa care nu a mai ajuns la Chișinău reprezenta echivalentul a circa trei miliarde de lei.
