Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

După Tiraspol, și Comratul vrea protecție de la Putin. Guțul, luată la ochi de ISW după un interviu pentru presa rusă

22 Mart. 2024, 11:58
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
22 Mart. 2024, 11:58 // Actualitate //  Victoria Laur

Găgăuzia joacă de comun cu Transnistria în procesul de destabilizare a Moldovei, consideră experții militari de la Institutul american pentru Studiul Războiului, după ce Evghenia Guțul a oferit un interviu publicației rusești Izvestia. Guvernatoarea din autonomie afirma că locuitorii regiunii au nevoie de „protecție” din partea Moscovei.

Guțul susținea că în timpul întrevederii cu Putin i-a relatat liderului de la Kremlin despre „presiunile pe care le exercită asupra poporului găgăuz Chișinăul. Și, bineînțeles, mi-aș dori să primim protecție, pentru ca locuitorii din Găgăuzia să aibă dreptul la o viață bună, prosperă, pentru ca fermierii noștri să-și poată exporta produsele agricole în Federația Rusă, astfel încât să putem primi gaz la un preț mult mai mic decât acum”, afirma Guțul.

Analiștii ISW nu au trecut cu vedere interviul și susțin că unii actori politici din Găgăuzia lansează teze similare celor care apăreau înainte de invazia rusă în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. În opinia lor, acestea fac parte din atacurile hibride asupra Moldovei.

„Afirmațiile lui Guțul că Guvernul Moldovei nu ține cont de legea privind statutul special al Găgăuziei sunt similare cu acuzațiile anterioare ale Kremlinului că Ucraina nu a aderat la prevederile Acordurilor de la Minsk privind „statutul special” pentru Republica Populară Donețk (DNR) și Republica Populară Lugansk (LNR). Oficialii și purtătorii de cuvânt ai Kremlinului și autoritățile transnistrene au susținut, de asemenea, că Moldova a abandonat procesul de negociere 5+2, care avea drept scop soluționarea conflictului de decenii din cealaltă regiune pro-rusă a Moldovei, Transnistria.

Kremlinul susținea că presupusele încălcări ale Acordurilor de la Minsk de către Ucraina au „forțat” Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Al șaptelea Congres al Deputaților transnistreni din 28 februarie a cerut oficial protecție Rusiei, ca răspuns la presupusele presiuni din partea Moldovei.

ISW a evaluat anterior că utilizarea unui cuvânt care înseamnă atât „apărare”, cât și „protecție” a avut cel mai probabil rolul de face Kremlinul să interpreteze solicitarea din punct de vedere militar. (…) Narativele sugerează că Kremlinul orchestrează un efort mai larg între actorii pro-ruși din Găgăuzia și Transnistria, ca parte a operațiunilor hibride în curs de desfășurare pentru a destabiliza Moldova din interior”, notează experții de la ISW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul publicat de ISW pe 20 martie sugerează că Rusia și interpușii Kremlinului din Moldova ar fi putut utiliza și informațiile despre atacul cu drone din Transnistria în ziua când se desfășurau prezidențialele în Rusia, despre care se spune că ar fi false sau orchestrate, pentru a crește tensiunile dintre Tiraspol și Chișinău și pentru a justifica acțiunile pe care le-ar putea întreprinde în stânga Nistrului.

„ISW nu poate verifica în mod independent detaliile loviturii cu drone din Transnistria, dar este în concordanță cu modul în care Rusia a organizat provocări în Donbas, care a dus la invazia din 2022”, afirmă experții.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.