Tatiana Șevciuc, noua președintă a Curții de Conturi, a făcut cunoștință vineri, 22 martie 2024, cu echipa de la CCRM. Alături a stat Igor Grosu, președintele Parlamentului, care a avut un mesaj pentru angajații instituției.

„Am prezentat-o astăzi echipei pe noua președintă a Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc. Doamna Șevciuc are experiență în acest domeniu, iar candidatura sa a fost selectată în urma organizării unui concurs public. Am transmis și câteva mesaje echipei: să urmărească cât mai atent cum este cheltuit banul public, dar și importanța instituției în care activează în realizarea proiectului de țară – integrarea în Uniunea Europeană.

Curtea de Conturi are un rol important în gestionarea corectă și monitorizarea finanțelor publice, dar și în procesul nostru de negocieri cu Uniunea Europeană și anume pe capitolele 32 și 33 cu privire la controlul financiar și auditul public extern. Noi trebuie să ne mișcăm cu pași rapizi, să învățăm din experiența altor state și să ne facem cu brio temele pentru acasă”, a precizat Igor Grosu în mesajul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tatiana Șevciuc a fost numită în funcția de președintă a Curții de Conturi la ședința Parlamentului din 21 martie 2024. Candidatura acesteia a fost votată de 69 deputați.

Tatiana Șevciuc este doctor în economie și deține o vastă experiență în domeniul de finanțe publice. A activat în calitate de membru al Curții de Conturi, fiind numită în această funcție de Parlament la data de 19.05.2022. De asemenea, a activat în calitate de prorector pentru dezvoltare instituțională și activitate economico-financiară în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova, membru al Consiliului de contabilitate și raportare financiară și al Consiliului de supraveghere a activității auditorilor pe lângă Ministerul Finanțelor membru al Comisiei de certificare a auditorilor de pe lângă Consiliul de supraveghere publică a auditului, precum și în alte funcții.

#Curtea de Conturi #Igor Grosu #presedintele institutiei

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.