Administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat luni că intenţionează să priveze Universitatea Harvard de aproximativ nouă miliarde de dolari în subvenţii federale în urma unei „examinări cuprinzătoare”, după ce a acuzat prestigioasa instituţie de învăţâmânt, la fel ca pe Universitatea Columbia, că a permis „antisemitismului” să înflorească în campusul său, transmite marţi AFP, citată de Agerpres.

De la revenirea lui Trump la Casa Albă, executivul american a luat în vizor marile universităţi din Statele Unite, care au fost scena unei mişcări studenţeşti de protest împotriva războiului purtat de Israel în Fâşia Gaza timp de peste un an.

„Deşi recentele măsuri adoptate de Harvard pentru a reduce antisemitismul instituţionalizat sunt binevenite, universitatea trebuie să facă mult mai mult pentru a păstra privilegiul de a primi banii câştigaţi cu greu de contribuabili”, a scris administraţia într-un comunicat comun al mai multor agenţii federale şi ministere, inclusiv Departamentul Educaţiei.

Administraţia Trump susţine că va efectua o „examinare cuprinzătoare” a contractelor de 255,6 milioane de dolari între Harvard şi guvernul federal, precum şi „peste 8,7 miliarde de dolari reprezentând subvenţii multianuale”.

Potrivit sursei citate, preşedintele Universității Harvard, Alan Garner, a obiectat, într-o declaraţie, că, „dacă această finanţare este întreruptă, ea va pune capăt cercetărilor care salvează vieţi şi va pune în pericol programe importante de cercetare ştiinţifică şi inovaţii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Executivul american a tăiat deja subvenţii federale în valoare de 400 de milioane de dolari pentru o altă instituţie de învăţământ prestigioasă, Universitatea Columbia din New York, care în ultimele zile a întreprins reforme drastice cerute de administraţie pentru a încerca să recupereze aceste fonduri.

#subventii #Trump #Universitatea Harvard

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.