De-a lungul a milioane de ani, rotația Pământului a încetinit din cauza efectelor de frecare asociate cu mareele antrenate de Lună.

Ciclurile de maree de la două săptămâni și de la o lună deplasează masa în jurul planetei, provocând modificări ale duratei zilei de până la o milisecundă în ambele direcții.

Se crede că Marele Cutremur Tōhoku din 2011 din Japonia, cu o magnitudine de 8,9, a accelerat rotația Pământului cu o perioadă relativ mică, de 1,8 microsecunde, scrie alephnews.ro.

Ceasurile atomice, combinate cu măsurători astronomice precise, au dezvăluit că durata unei zile devine brusc mai lungă, iar oamenii de știință nu știu de ce. Acest lucru are un impact critic nu doar asupra cronometrării timpului, ci și asupra unor lucruri precum GPS și a altor tehnologii care ne guvernează viața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimele câteva decenii, rotația Pământului în jurul axei sale – care determină durata unei zile – s-a accelerat. Această tendință a făcut ca zilele noastre să fie mai scurte; de fapt, în iunie 2022 am stabilit un record pentru cea mai scurtă zi din ultima jumătate de secol sau cam așa ceva. Dar, în ciuda acestui record, începând din 2020, acea accelerare constantă a trecut în mod curios la o încetinire – zilele devin din nou mai lungi, iar motivul este până acum un mister.

În timp ce ceasurile din telefoanele noastre indică faptul că există exact 24 de ore într-o zi, timpul real de care are nevoie Pământul pentru a efectua o singură rotație variază foarte puțin. Aceste schimbări au loc pe perioade de la milioane de ani până la aproape instantaneu – chiar și cutremurele și furtunile pot juca un rol. Se pare că o zi este foarte rar exact numărul magic de 86.400 de secunde.

Planeta se află în continuă schimbare

De-a lungul a milioane de ani, rotația Pământului a încetinit din cauza efectelor de frecare asociate cu mareele antrenate de Lună. Acest proces adaugă aproximativ 2,3 milisecunde la lungimea fiecărei zile în fiecare secol. Cu câteva miliarde de ani în urmă, o zi pe Pământ avea doar aproximativ 19 ore.

În ultimii 20.000 de ani, un alt proces a lucrat în direcția opusă, accelerând rotația Pământului. Când s-a încheiat ultima eră glaciară, topirea calotelor de gheață polare a redus presiunea la suprafață, iar mantaua Pământului a început să se deplaseze în mod constant spre poli.

La fel cum un dansator de balet se rotește mai repede pe măsură ce își apropie brațele de corp – axa în jurul căreia se rotește -, tot așa și viteza de rotație a planetei noastre crește atunci când această masă de mantaua se apropie de axa Pământului. Iar acest proces scurtează fiecare zi cu aproximativ 0,6 milisecunde în fiecare secol.

De-a lungul deceniilor și mai mult, legătura dintre interiorul și suprafața Pământului a devenit un subiect de interes. Cutremurele majore pot schimba durata zilei, deși, în mod normal, cu mici modificări. De exemplu, se crede că Marele Cutremur Tōhoku din 2011 din Japonia, cu o magnitudine de 8,9, a accelerat rotația Pământului cu o perioadă relativ mică, de 1,8 microsecunde. În afară de aceste schimbări la scară largă, pe perioade mai scurte, vremea și clima au, de asemenea, un impact important asupra rotației Pământului, provocând variații în ambele direcții.

#mister #Pamant

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.