Limba româna este, în mod oficial, cea mai vorbită limbă străină în Londra. În zona metropolitană a capitalei Regatului Britanic locuiesc, oficial, aproape 500 de mii de români, relatează știrileprotv.ro.

Limba noastră a depășit, astfel, spaniola și poloneza, care conduceau clasamentul în trecut.

Datele sunt furnizate de Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie, care arată că româna este pe primul loc în clasamentul limbilor străine vorbite în Londra, cu un număr impresionant de vorbitori.

Este un semn clar al prezenței și integrării comunității românești în viața orașului. Mulți români au ajuns în Regatul Unit pentru a strânge bani să trimită familiilor. Însă, treptat, s-au adaptat, și-au construit cariere sau afaceri.

Românii din Marea Britanie, în special din Londra, nu mai sunt doar muncitori temporari, ci devin parte a societății.

„La ora actuală, cea mai mare diasporă românească se află în Regatul Unit. Este capitala cu cei mai mulți români, după București și Chișinău. Cei mai mulți au venit după 2014. Între timp, s-au integrat foarte bine. Sunt prezenți în toate domeniile și contribuie semnificativ la viața economică, la viața socială și culturală de aici. Foarte multe evenimente, multe organizate de Institutul Cultural Român, de asociațiile românești. La un număr atât de mare”, a declarat Laura Popescu, ambasadorul României în UK.

Datele oficiale arată că peste 1,3 milioane de cetățeni români au obținut statut de rezident în Regatul Unit, la care se adaugă și cei care au cetățenia română. Doar în zona metropolitană a Londrei locuiesc 450 de mii de români.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#limba romana #Londra #Marea Britanie

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.