2025 a fost un an de cotitură pentru Republica Moldova: cu alegeri parlamentare definitorii, consolidarea direcției europene, dialogul politic și economic sporit cu UE, dar și cu provocări de securitate, informare și energie. Mulți analiști văd acest an ca pe o confirmare a aspirațiilor pro-europene ale societății, dar și ca o perioadă în care lucrurile importante: reformele, transparența și independența, trebuie consolidate înainte de pașii următori spre aderare.

Cum poate fi evaluată maturitatea politică a Republicii Moldova după alegerile parlamentare din 28 septembrie?
Care sunt cele mai mari riscuri pentru țară în acest moment?
Care este cea mai mare iluzie politică în care încă mai cred unii cetățeni?
Ce reforme sunt absolut urgente în prezent?
Ce se poate întâmplă, dacă Moldova întârzie procesul de integrare europeană?
Cum ne asigurăm că schimbările nu depind doar de o singură persoană sau de un singur mandat

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 12 decembrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Ecaterina Mardarovici, fosta deputată, directoare executivă Clubul politic al femeilor 50/50 și Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Kremlinul a evitat marți să confirme dacă acceptă un armistițiu energetic cu Ucraina, deși a calificat drept „foarte bună” inițiativa în acest sens anunțată cu o zi în urmă de către președintele american Donald Trump, relatează EFE.

„Am văzut postarea președintelui Trump despre armistițiul energetic. În general, o considerăm – fără îndoială – o idee foarte bună”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, transmite Agerpres.

Moscova este în contact cu Washingtonul, a spus Peskov, adăugând – într-o reverență față de partea americană – că SUA sunt „întotdeauna de partea soluțiilor pașnice”.

El a acuzat Ucraina că a atacat noaptea trecută una din infrastructurile energetice rusești, mai exact o rafinărie din regiunea Samara, atac confirmat de Kiev.

Totuși, Peskov nu a fost de acord cu afirmația lui Donald Trump conform căreia cauza creșterii prețului la petrol ar fi războiul din Ucraina, nu operațiunea militară americană din Iran.

„Garantarea securității activității rafinăriilor și creșterea producției de produse petroliere nu rezolvă problemele mondiale, problema principală este accederea acestor produse pe piața mondială”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Pentru aceasta, a spus el, este necesar să se permită „o navigație sigură” pentru petroliere, pe lângă ridicarea sancțiunilor la exporturile rusești, sancțiuni pe care le-a catalogat drept ‘ilegale”. Atunci, Rusia va putea să ‘umple’ lumea cu produse petroliere și „prețurile vor scădea”, a afirmat Peskov, susținând că Ucraina nu este gata să garanteze securitatea navigației.

Donald Trump a afirmat luni că Ucraina și Rusia s-au angajat să nu mai lovească infrastructurile energetice ale părții adverse, la o zi după ce criticase Kievul pentru atacurile împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit AFP.

În timp ce Moscova a păstrat tăcerea până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns aproape imediat că Kievul și-ar suspenda atacurile dacă Moscova ar proceda într-un mod similar. Cu toate acestea, ambele tabere au continuat noaptea trecută atacurile împotriva rafinăriilor și benzinăriilor celeilalte părți, conform agențiilor internaționale de presă.