Societățile cotate la bursă vor fi obligate să asigure un echilibru de gen în organele de conducere, potrivit unui proiect de lege votat în lectura a doua de către Parlament. Documentul, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, urmărește armonizarea legislației naționale cu directivele Uniunii Europene, în contextul procesului de aderare.

Noile prevederi stabilesc că, până la 1 ianuarie 2028, companiile vizate vor trebui să atingă unul dintre două obiective: cel puțin 33% reprezentare a sexului subreprezentat în totalul membrilor organelor de conducere sau cel puțin 40% în rândul administratorilor neexecutivi.

Companiile vor putea alege modalitatea de conformare, iar selecția membrilor în consilii sau organe executive va rămâne bazată pe criterii de competență și performanță. În cazul candidaților cu calificări egale, prioritate va avea persoana din sexul subreprezentat.

Totodată, societățile vor fi obligate să publice anual date privind structura de gen și progresul înregistrat. Implementarea va fi monitorizată de Comisia Națională a Pieței Financiare, care va publica și listele companiilor conforme și neconforme.

În prezent, în Republica Moldova există 12 societăți listate la bursă. Potrivit datelor Bursa de Valori a Moldovei, aproximativ 60% dintre acestea îndeplinesc deja cel puțin unul dintre obiectivele prevăzute de directivele europene.

Nerespectarea noilor cerințe va putea fi sancționată contravențional, civil sau administrativ. Amendamentele aprobate prevăd amenzi de până la 75.000 de lei pentru lipsa obiectivelor privind echilibrul de gen și până la 50.000 de lei pentru lipsa transparenței în procedurile de numire.

Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar prevederile privind raportarea și sancțiunile vor deveni aplicabile din 1 ianuarie 2028. Guvernul va avea la dispoziție 12 luni pentru ajustarea cadrului normativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#egalitate de gen #Ministerul Muncii si Protectiei Sociale #proiect #votat în Parlament

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.