„Echipa PSRM rămâne consolidată și condamnă actele de trădare și manipulare din partea lui Nesterovschi și Lozovan”. Este declarația Partidului Socialiștilor din Moldova care susține că membrii Organizației Teritoriale a PSRM din Ocnița, dar și cei de la Bălți, nu părăsesc formațiunea, iar declarațiile publicate de foștii deputați socialiști nu corespund adevărului.

Într-un comunicat oficial, PSRM cere, în mod repetat, Irinei Lozovan și lui Alexandr Nesterovschi, să-și depună mandatele de deputat și să nu manipuleze opinia publică.

„Membrii Organizației Teritoriale a PSRM din Ocnița împreună cu consilierii raionului Ocnița au semnat o declarație prin care au condamnat afirmațiile false ale fostului președinte OT Ocnița, Irina Lozovan, privind părăsirea Partidului Socialiștilor de către membrii organizației, precum și exercitarea unei presiuni din partea acesteia asupra membrilor partidului și primarilor localităților în vederea retragerii din partid. Subliniem că acest mandat este meritul tuturor organizațiilor de partid raionale și al locuitorilor raionului”, se menționează în comunicatul PSRM.

Și socialiștii de la Bălți resping declarațiile foștilor deputați, mai spune conducerea PSRM.

„Majoritatea echipei și consilierilor municipali din Bălți rămân fideli principiilor și ideilor PSRM, în ciuda informațiilor false diseminate. Socialiștii au fost, sunt și vor fi, în pofida tuturor trădătorilor și dușmanilor”, a scris Serghei Gramma, consilier municipal al PSRM Bălți, pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Acesta a mai menționat că „câmpul informațional este plin de speculații politice cu privire la un proiect politic care moare înainte de a se naște. Nu vom permite ca echipa noastră să fie prejudiciată”, a spus consilierul PSRM din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 3 aprilie, deputata Irina Lozoan a publicat declarațiile unui grup de primari din raionul Ocnița, dar și lideri ai organizațiilor teritoriale ale socialiștilor din aceeași regiune, care au plecat de la PSRM și s-au alăturat Mișcării pentru Popor.

Ulterior, deputatul Alexandr Nesterovschi, a publicat și el mai multe declarații a unui grup de lideri ai organizațiilor municipale Bălți a PSRM, care la fel ar părăsi formațiunea și ar adera la Mișcarea pentru Popor

Anterior, alți zeci de primari socialiști, din raioanele Sângerei, Comrat, Briceni, Soroca, Cantemir, Căușeni și Drochia, au părăsit PSRM și au aderat la Mișcarea pentru Popor.

În data de 25 martie, deputata Irina Lozovan a anunțat că părăsește fracțiunea Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și se alătură Mișcării Pentru Popor. În data de 15 martie, deputatul Alexandr Nesterovschi, a anunțat același lucru, că părăsește Blocul Socialiștilor și Comuniștilor (BCS) și se alătură „Mișcării pentru Popor”.

Acțiunile celor doi deputați au fost catalogate de PSRM drept trădare și a cerut celor doi să-și depună mandatele. Mai mult, deputații PSRM au înregistrat o inițiativă legislativă care prevede modificarea Constituției, astfel încât traseismul politic să fie interzis prin lege. Batrîncea s-a adresat fracțiunilor parlamentare să susțină această inițiativă pentru ca proiectul de lege să fie supus votului, iar ulterior, să fie transmis Curții Constituționale.

#Alexandr Nesterovschi #formatiune #Irina Lozovan #PSRM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.