De la începutul pandemiei din primăvara anului 2020, Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Guvernul Republicii Moldova, organele administrației publice locale și conducătorii instituțiilor de învățământ general au depus eforturi în vederea asigurării accesului elevilor și cadrelor didactice la învățământul la distanță.

Astfel, conform responsabililor, au fost chiziționate 10 000 de laptopuri în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”, finanțat de Banca Mondială, care au fost distribuite consiliilor raionale și municipale în primăvara anului 2021.

„Aceste laptopuri au fost procurate pentru elevii care nu aveau un dispozitiv pentru a se conecta la orele desfășurate online. La momentul respectiv, acest lot de tehnică a acoperit integral necesitățile elevilor din ciclul gimnazial și liceal, raportate de conducătorii instituțiilor în Sistemul Informațional de Management în Educație (SIME). O parte din acest lot de tehnică a fost destinată elevilor din ciclul primar, prioritate având copiii din familiile social vulnerabile”.

Conform notei informative emise de Ministerul Educației, în a doua jumătate a anului 2020, Guvernul a achiziționat un lot de 2500 de laptopuri, iar ulterior un lot de 680 de laptopuri, care au fost distribuite proporțional numărului de elevi și de cadre didactice în raioanele și municipiile din țară.

Potrivit datelor deținute de Ministerul Educației și Cercetării, pe parcursul anului 2020, din bugetul administrației publice locale și al instituțiilor de învățământ au fost achiziționate circa 2 200 de unități de tehnică de calcul.

„În cadrul campaniei inițiate de MEC în vara anului 2020 „Donează un computer pentru educație”, au fost colectate și distribuite în sistemul educațional peste 1100 de computere, laptopuri și tablete. Prin urmare, de la începutul anului 2020 și până în prezent, sistemul educațional din Republica Moldova a fost suplinit cu cel puțin 16 480 de unități de tehnică de calcul. Aceste date nu includ tehnica donată direct beneficiarilor de către partenerii de dezvoltare, ambasade, organizații necomerciale, persoane fizice”.

În acest context, Ministerul Educației și Cercetării reiterează faptul că laptopurile procurate de Minister au fost repartizate în școli pentru a asigura accesul la orele online pentru elevii care nu au un dispozitiv pe care să-l utilizeze în acest scop. Instituțiile de învățământ care dețin aceste laptopuri sunt îndemnate să le ofere cu împrumut elevilor care au nevoie de ele pentru a participa la orele online.

#institutii de invatamant #laptopuri #ministerul educatiei

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.