Economia zonei euro a înregistrat un impuls neașteptat datorită Jocurilor Olimpice de la Paris, care au generat cel mai puternic avans al sectorului privat din ultimele trei luni, conform Bloomberg.

Indicele Purchasing Managers’ Index (PMI) calculat de S&P Global a crescut la 51,2 puncte în august, de la 50,2 puncte în iulie, depășind cele mai optimiste prognoze ale analiștilor consultați de Bloomberg. Indicatorul privind activitatea din sectorul serviciilor a atins cel mai ridicat nivel de după aprilie, deși încetinirea din sectorul manufacturier s-a accentuat.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că efectele pozitive ale Jocurilor Olimpice nu vor fi de durată, nici măcar în Franța. Mai mult, economia germană, cea mai mare din Europa, a suferit o contracție peste așteptări.

„Odată ce impulsul temporar dat de Jocurile Olimpice în Franța se va disipa și având în vedere semnalele de scădere a încrederii în sectorul serviciilor din zona euro, este probabil doar o chestiune de timp până când problemele din sectorul manufacturier vor începe să afecteze și serviciile,” a declarat Cyrus de la Rubia, economist-șef la Hamburg Commercial Bank.

Datele statistice indică faptul că economia zonei euro va avea dificultăți în a menține avansul obținut, în ciuda impulsului surprinzător generat de Jocurile Olimpice. Analiștii consultați de Bloomberg se așteaptă la o creștere limitată a economiei germane în 2024.

Slăbiciunea economiei europene a condus la intensificarea apelurilor către Banca Centrală Europeană pentru o nouă reducere a dobânzii de bază la reuniunea din septembrie, după o reducere inițială în iunie.

„Recentele creșteri ale riscurilor negative pentru economia zonei euro au consolidat argumentele pentru o reducere a dobânzii la următoarea reuniune de politică monetară din septembrie, cu condiția ca procesul de dezinflație să continue,”a declarat recent Olli Rehn, membru în consiliul guvernatorilor BCE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.