Efectivul contingentului militar rus în cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii constituie 430 de persoane, potrivit unui răspuns oferit pentru Realitatea de către Biroul Politici de Reintegrare. În același timp, alți circa 1500 de soldați fac parte din Grupul Operativ al Trupelor Ruse.

Trupele din cadrul Forțelor Mixte se află în Republica Moldova în baza acordului din iulie 1992, când a fost încheiat războiul de pe Nistru. Misiunea este monitorizată de către Comisia Unificată de Control, din care fac parte delegațiile Moldovei, Rusiei, Ucrainei, OSCE, dar și reprezentanți ai administrației separatiste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ceilalți 1500 de militari din Grupul Operativ al Trupelor Ruse se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul autorităților constituționale. Acești militari încalcă Constituția, statutul de neutralitate al Moldovei și angajamentele internaționale.

„Dosarul ce vizează statutul și retragerea militarilor GOTR, fără drept de ședere pe teritoriul Republicii Moldova nu face obiectul negocierilor Chișinău-Tiraspol și nu se discută pe platformele de dialog cu Tiraspolul”, precizează reprezentanții Biroului Politici pentru Reintegrare.

Pe 2 martie 2025 se împlinesc 33 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru. Autoritățile separatiste au sfidat de mai multe ori guvernarea constituțională prin declarații precum că trupele ruse din regiunea transnistreană ar fi garantul păcii pe teritoriul necontrolat constituțional.

#Biroul politici de reintegrare #efectiv #militari #Transnistria #trupe ruse

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova a devenit un „laborator” pentru metodele de ingerință electorală ale Rusiei, iar următoarea mare provocare pentru democrație va fi războiul cognitiv. Declarațiile au fost făcute joi, 8 octombrie, la Moldova Security Forum, care se desfășoară la Chișinău în perioada 8–9 octombrie.

„Republica Moldova a devenit un laborator și pentru încercările electorale ale Rusiei”, a declarat Maia Sandu, menționând că, în ultimele două cicluri electorale, autoritățile au identificat mai multe instrumente de ingerință.

Șefa statului a enumerat deschiderea a mii de conturi de către o bancă rusească sancționată pentru coruperea alegătorilor, interceptarea unor sume de milioane de euro la aeroport, transformarea banilor ilegali în criptomonede, utilizarea unor site-uri în trei limbi pentru manipulare informațională, dar și implicarea unor preoți ca vectori ai propagandei.

Sandu a menționat și instruirea unor tineri peste hotare pentru acțiuni violente și turbulențe, alarme false cu bombă în aeroporturi în zilele alegerilor și atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

Potrivit președintei, au fost înregistrate peste un miliard de solicitări malițioase asupra infrastructurii electorale, cu scopul de a face sistemul nefuncțional chiar în ziua alegerilor. Maia Sandu a afirmat că Rusia ar fi cheltuit aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de acțiuni.

Totodată, șefa statului spune că, dincolo de atacurile cibernetice și tentativa de cumpărare a voturilor, cel mai mare risc pentru următoarele alegeri este războiul cognitiv.

„Atacurile cibernetice sunt problematice, banii murdari, încercările de a cumpăra alegători – da, sunt periculoase, dar cel mai mare risc pentru Moldova și pentru alte democrații va fi războiul cognitiv, pentru că devine mai subtil, nu va fi atât de evident”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit ei, acest tip de război urmărește să erodeze treptat încrederea oamenilor în instituții și în procesele democratice.

„Instituțiile se bucură de tot mai puțină încredere, procesele democratice, și asta subminează, în general, încrederea în societate. Mi-e frică că nu avem suficient pentru a acționa eficient în acest sens”, a spus președinta.

Maia Sandu a mai afirmat că autoritățile au încercat să poarte discuții cu proprietarii rețelelor de socializare pentru a limita fenomenul, însă s-ar fi lovit de argumentul libertății de exprimare.

„Am încercat să avem dialog cu cei care sunt proprietari de rețele de socializare, dar au zis că e o problemă de libertate de exprimare, de aceea e mai complicat”, a conchis șefa statului.