Moldova înregistrează o scădere a ponderii comerțului ilegal cu țigări. Studiul realizat de compania de cercetare IPSOS arată că, în septembrie-octombrie 2024, comerțul ilicit cu produse de tutun a constituit 9,8%, în scădere cu 1,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. Aceasta este prima scădere din 2022, când piața produselor din tutun de contrabandă și contrafăcute a crescut constant, scrie infomarket.md.

Practica internațională arată că evoluția pieței ilicite este influențată de politica fiscală: creșterea rapidă a prețurilor, pe fundalul creșterii lente a veniturilor populației și a puterii de cumpărare slabe, determină consumatorii să se îndrepte spre piața neagră în căutarea unei alternative mai accesibile a produselor sale de consum.

De exemplu, în România, în perioada 2008-2010, ca urmare a creșterii bruște a accizelor la țigări cu aproape 700%, comerțul ilegal a crescut de la 13% în 2008 la 36% în ianuarie 2010. În urma acestui fenomen, autoritățile și-au revizuit abordarea privind stabilirea accizelor.

Cel mai relevant exemplu în prezent este Franța. Conform datelor KPMG din 2023, Franța este țara cu cea mai mare piață ilicită din UE. Produsele ilicite din tutun din această țară reprezintă 47,7 % din consumul total de țigări ilicite din UE. Ca urmare, pierderile la bugetul de stat se ridică la aproximativ 7,3 miliarde de euro pe an. În același timp, Franța are cele mai mari taxe și, în consecință, cele mai mari prețuri pentru produsele din tutun: costul unui pachet de țigări ajunge la 15 euro.

În Moldova, unul dintre factorii cheie care a contribuit la reducerea pieței ilicite de tutun este schimbarea politicii fiscale. În iunie 2023, Guvernul a aprobat calendarul fiscal pentru perioada 2024-2026, care prevede o creștere moderată a accizelor la țigări de 10% pe an.

În comparație, în 2023, comerțul ilicit cu produse de tutun a atins cote record de circa 12% (11.9% în martie-aprilie 2023, 11.7% – septembrie-octombrie 2023). Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a majorării excesive a accizei. În 2023, acciza la țigarete convenționale a fost de 25%, deși Calendarul Fiscal prevedea o rată de 15%. Potrivit studiului KPMG, acest lucru a cauzat o pierdere de 23 de milioane euro la bugetul de stat în 2023, o creștere de 9 milioane euro sau cu 64% față de 2022.

În acest an, politica fiscală în Moldova este mai echilibrată, iar acest lucru a contribuit la scăderea comerțului ilegal și la creșterea veniturilor fiscale la buget. Cu toate acestea, piața rămâne supusă riscurilor. Experiența pozitivă din alte țări arată că este necesară o abordare complexă pentru a reduce în continuare comerțul ilicit și anume prin consolidarea controlului asupra canalelor de aprovizionare, sensibilizarea consumatorilor cu privire la riscurile achiziționării și consumului de produse ilicite din tutun și continuarea unei politici de creștere moderată a accizelor.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat a raportat că și-a intensificat acțiunile de control pentru combaterea comercializării ilegale a produselor de tutun. Ca rezultat, au fost întocmite 18 procese contravenționale pentru încălcarea regulilor de exploatare a echipamentelor de casă și de control, aplicându-se sancțiuni în valoare totală de 42 200 lei, la fel, au fost întocmite 12 procese contravenționale pentru comercializarea țigaretelor fără dovada originii și a provenienței lor și au fost remise spre soluționare instanțelor de judecată. De asemenea, s-au depistat 12 procese contravenționale pentru nerespectarea prevederilor despre prețul de referință al țigaretelor și au fost remise spre soluționare către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În același timp, au fost înregistrate 41 cazuri de încălcare a legislației fiscale, rezultate cu aplicarea sancțiunilor fiscale în sumă de 237 117 lei.

De asemenea, în cadrul acțiunilor întreprinse au fost ridicate 1 029 pachete de țigări, inclusiv cu semne de falsificare a timbrelor de acciz. Potrivit legislației, lipsa timbrelor la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz falsificate ori nevalabile, se sancționează cu amendă de la 25 000 la 35 000 de lei, în cazul în care contribuabilul va comercializa, transporta sau depozita astfel de mărfuri.

#comert ilegal #Moldova #produse din tutun #scădere

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, un apropiat al ex-premierului Viktor Orban, a fost reținut miercuri dimineața, 21 octombrie, pentru corupție. Ulterior, acesta a fost escortat la sediul Parchetului Central de Investigații.

Alături de Matolcsy au fost reținute și alte persoane, printre care avocatul care reprezintă de obicei companiile lui Adam Matolcsy, precum și directorul firmei care deține oficial o vilă de pe insula grecească Mykonos, asociată tot cu Adam Matolcsy, scrie Antena3.ro.

„Clientul meu este suspectat de fraudă economică soldată cu prejudicii patrimoniale importante și de folosirea unui înscris sub semnătură privată fals”, a declarat avocatul lui Gyorgy Matolcsy.

Totodată, acesta a adăugat că audierea în calitate de suspect nu a început încă, dar este de așteptat să aibă loc în cursul dimineții.

Parchetul Central de Investigații (KNYF) a publicat astăzi un comunicat în care a anunțat desfășurarea unor operațiuni de anchetă coordonate, în cadrul unei investigații privind gestiunea frauduloasă care a provocat prejudicii deosebit de mari. Potrivit sursei citate, procurorii desfășoară în prezent activități procedurale în mai multe locuri, în cadrul anchetei privind Banca Națională a Ungariei.

În septembrie 2026, conducerea Băncii Naționale a Ungariei a depus o plângere penală pentru suspiciuni de gestiune frauduloasă, gestiune neglijentă, înșelăciune și abuz în serviciu, în legătură cu deprecierea valorii a cinci proprietăți imobiliare aflate în patrimoniul băncii centrale ungare. La scurt timp, actualul guvernator al băncii centrale, Mihaly Varga, a anunțat că a predat, în termenul stabilit, încă 30.000 de pagini de documente comisiei de anchetă care investighează presupusele abuzuri din perioada conducerii anterioare a MNB.

La începutul lunii octombrie, comisia parlamentară de anchetă înființată pentru a clarifica diferitele aspecte ale scandalului MNB i-a audiat timp de peste trei ore pe parlamentarii Lajos Kosa și Erik Banki. Comisia promisese, anterior, că va încerca să identifice principalele persoane implicate în scandal și să le convoace la audieri. Acest proces a început cu audierea lui Kosa și Banki.

Cei doi foști parlamentari au adoptat tactici asemănătoare. Și-au început declarațiile susținând că nu înțeleg de ce au fost chemați în fața comisiei, după care au afirmat că nu au suspectat niciodată existența unor nereguli în activitatea fundațiilor băncii centrale.

În 2016, Banki a depus un proiect de modificare legislativă menit să împiedice obținerea, prin solicitări de informații publice, a datelor privind cheltuielile fundațiilor MNB. La acea vreme, Kosa era liderul grupului parlamentar al Fidesz.

Totodată, pe 22 septembrie, fostul guvernator al băncii centrale fusese audiat în calitate de suspect și în așa-numitul dosar Erste. Potrivit suspiciunilor anchetatorilor, în 2023, anumite persoane care conduceau departamentele din cadrul Centrului de Supraveghere Bancară al MNB ar fi exercitat, la ordinul superiorilor, presiuni asupra unei bănci din Ungaria care avea o societate-mamă austriacă, abuzând de atribuțiile lor oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

György Matolcsy s-a prezentat la audierea pentru care fusese citat și a putut pleca în libertate. El a contestat acuzațiile formulate împotriva sa, dar procurorii i-au respins contestația, astfel că ancheta continuă.

#Banca Nationala a Ungariei #coruptie #fost guvernator retinut