Autoritățile ruse au luat decizia de a interzice importurile de banane provenite din Ecuador, la câteva săptămâni după ce oficialii de la Quito au anunțat că intenționează să înlocuiască vechile echipamente militare sovietice cu armament american. Conform informațiilor furnizate de AFP, Washingtonul urmează să livreze ulterior Ucrainei echipamentele militare ecuadoriene.

Într-un comunicat de presă emis, Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Federația Rusă (Rosselkhoznadzor) a informat că a suspendat, începând cu data de 5 februarie, autorizațiile pentru cinci exportatori de banane din Ecuador, invocând descoperirea unei insecte periculoase care ar putea contamina diverse produse alimentare, conform informațiilor furnizate de Agerpres. De menționat că peste 90% din bananele importate de Rusia provin din Ecuador, conform presei rusești.

În plus, Rosselkhoznadzor a comunicat că a decis să interzică și importul de garoafe din Ecuador, care ajung în Rusia prin intermediul Țărilor de Jos, Germaniei, Letoniei și Lituaniei, începând cu data de 9 februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Aceste măsuri restrictive vin în urma anunțului președintelui ecuadorian Daniel Noboa, făcut la 10 ianuarie, privind acceptarea ofertei Washingtonului de a înlocui echipamentele militare sovietice cu armament american de ultimă generație, evaluat la 185 de milioane de euro. Statele Unite au precizat că armamentul rezultat în urma acestui schimb va fi destinat Ucrainei, pentru utilizare în confruntările cu Rusia. Acordul bilateral a stârnit nemulțumiri la Moscova.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, a declarat săptămâna trecută că decizia Ecuadorului a fost una imprudentă și a avertizat că aceasta încalcă acordurile existente, care interzic transferul echipamentelor rusești către o terță parte fără consimțământul Rusiei. Moscova încearcă să-și consolideze legăturile economice și politice cu țările din emisfera sudică, mai ales cele sud-americane și africane, în încercarea de a evita sancțiunile impuse de Occident, în special de la începutul invaziei în Ucraina acum doi ani.

#Banane #Ecuador #embargo #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.