Primarul general al Capitalei, Ion Ceban s-a vaccinat astăzi, 22 ianuarie cu cea de-a treia doză de vaccin împotriva Covid-19. Edilul i-a îndemnat pe cetățeni să se vaccineze și a amintit despre prezența celor 70 de puncte de vaccinare în Chișinău.

„Doza booster!
Aveți grijă de sănătatea Dvs și a celor dragi.
Primăria Chișinău a creat toate condițiile pentru ca fiecare să aibă posibilitatea să se vaccineze în siguranță în orice zi.
Pe teritoriul municipiului sunt amenajate 70 de puncte de vaccinare. Avem cea mai mare rată de imunizare în rândul cetățenilor pe țară.
În zilele de weekend, 22-23 ianuarie, cetățenii pot să se imunizeze la Centrul Municipal de Vaccinare, str. Petru Rareș 18, în intervalul orelor: 08:00-15:00”, a scrie edilul pe pagina sa de Facebook.

Nu în ultimul rând Ion Ceban a amintit și despre punctele mobile de vaccinare care vor activa în intervalul orelor 10:00-18:00.

„Sâmbătă, 22 ianuarie
⁃ troleibuzul punct de vaccinare va staționa în sectorul Botanica, bd. Traian, 23/1, lângă barul „Bulvar”
⁃ autobuzul va fi amplasat în sectorul Rîșcani, str. Miron Costin, îm preajma Complexului Memorial „Feciorilor Patriei – Sfânta Amintire”.
Duminică, 23 ianuarie
⁃ troleibuzul va fi amplasat afla în sectorul Buiucani, Calea Ieșilor, adiacent parcul „Alunelul”
⁃ autobuzul va staționa în sectorul Centru, str. Armenească, parcarea de la intrarea în Piața Centrală” a mai scris Ceban.

Primarul a menționat și despre serurile disponibile în prezent în municipiu: Comirnaty/Pfizer-BioNTech, Spikevax/Moderna, Vaxzevria/AstraZeneca, Sinopharm și CoronaVac/Sinovac.

#doza booster #Ion Ceban #vaccin anti covid

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.