Majoritatea cetățenilor moldoveni sunt deja europeni, fie au un pașaport românesc, italian, francez, portughez, german, fie că au familiile stabilite în UE de mulți ani. Referendumul care urmează le va confirma aspirațiile și viziunile despre viitor, pace, prosperitate, alături de cei dragi.

Alții știu de la televizor, de la radio, de pe internet sau de pe paginile din cărți și ziare că în Uniunea Europeană oamenii sunt mai prosperi, au salarii mai mari, nivel mai înalt de siguranță socială și trai mai bun.

Sunt și sceptici, care nu cred în viitorul european al Moldovei, dar care pot fi convinși prin exemple concrete. Au rude, care lucrează în Polonia și au reușit în scurt timp să adune bani pentru a face reparație. Au copiii, care au mers să studieze în România și se pot angaja acum oriunde în UE. Au prieteni, care au revenit din Spania cu mașini noi. Sau au vecini care, după ce au revenit din Austria, și-au deschis o afacere din banii câștigați.

Frământările politice de la Chișinău au fost mereu despre geopolitică. Despre Est sau Vest, despre SUA, UE și România sau Rusia. Odată ce referendumul pentru aderarea Moldovei la UE trece, integrarea europeană devine obiectiv național, inclus în legea supremă. Astfel, orice guvernare, de centru, dreapta sau stânga, de orice culoare politică, nu va mai putea opri parcursul european.

Precum anunța anterior și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, prin intermediul unui referendum, poporul Republicii Moldova își exprimă opinia despre cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Rezultatele referendumului, odată ce este validat, vor demonstra că moldovenii sunt europeni și că au aspirații europene. Voturile exprimate vor avea putere juridică supremă, fără confirmare din partea Parlamentului de la Chișinău.

Pentru ca referendumul să fie validat, 1/3 dintre alegătorii înscriși pe listă trebuie să se prezinte la urne. Dacă mai mult de jumătate dintre ei votează „DA”, obiectivul de aderare europeană va fi inclus în Constituție. În caz contrar, moldovenii cu aspirații europene nu vor renunța la visul de integrare a țării în UE.

Rezultatul votului, odată validat de către Curtea Constituțională, va fi publicat într-o ediție specială a Monitorului Oficial. Hotărârea se consideră adoptată în ziua desfășurării scrutinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice proces electoral, de fapt, înseamnă puterea poporului de a-și decide viitorul. Orice vot este important, iar comparativ cu prezidențialele, la referendum turul doi nu va exista.

Oriunde s-ar afla, în Republica Moldova, în România, în SUA, în Japonia, în Rusia, în Islanda sau în oricare altă țară, cetățenii noștri sunt așteptați la votare, pentru a spune „DA” sau „NU” integrării europene. Decizia fiecăruia dintre ei va însemna viitorul întregii țări.

„Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Voi ce veți răspunde la referendum?

Autoare: Victoria Laur, jurnalista Grupului Media Realitatea

#importanta scrutinului #Moldova #referendum

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic, în Otopeni, în drum spre o sală de sport, și dus acasă, la Mogoșoaia, unde procurorii DIICOT au făcut percheziție.

După percheziție, Georgescu a fost dus la audieri la sediul central al DIICOT. Anchetatorii au făcut percheziții la cinci adrese din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, scrie digi24.ro

Potrivit procurorilor, dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Comunicatul DIICOT nu dă nume, dar, potrivit Digi24, printre cei vizați e și Georgescu.

Conform DIICOT, sunt vizaţi doi cetăţeni români (cu vârstele de 64 şi 47 de ani) şi un cetăţean italian (în vârstă de 56 de ani) unul dintre cei implicați este Călin Georgescu.

Conform anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, cei trei au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii, ” în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.

Victima a fost convinsă, în întâlniri la București, în Argeș și în Marea Britanie, că poate primi un credit de 6 milioane de euro de la o bancă. Pentru asta a transferat peste 1.000.000 de euro drept garanție. Apoi, sub pretextul că suma creditului poate crește la 15 milioane, a mai transferat 100.000 de euro. Prejudiciul total: peste 1,1 milioane de euro.

Plângerea la DIICOT datează din 2024 și îi aparține lui Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău. Potrivit documentului consultat de Digi24, banii trebuiau să acopere garanția pentru un credit de la o bancă din Elveția. Georgescu și apropiații lui i-ar fi promis în 2022 că îi vor returna banii printr-o altă companie elvețiană, dar asta nu s-a întâmplat. În 2023, Georgescu i-ar fi promis din nou banii, după ce vor intra fondurile strânse pentru campania prezidențială din 2024.

Georgescu este deja trimis în judecată în alte două dosare penale. Într-unul e acuzat de tentativa de lovitură de stat, dosar aflat deja în judecată pe fond. Alături de el este judecat și Horațiu Potra, pentru că ar fi încercat să transforme protestele de după anularea alegerilor din 2024 în unele violente. În celălalt dosar e acuzat de propagandă legionară.