Rețeaua Școlilor Model va fi extinsă la 90 de instituții de învățământ din întreaga țară. Inițiativa a fost lansată în 2023, când 35 de școli au fost selectate pentru prima etapă de renovare și modernizare. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

„Pentru a asigura un impact durabil şi eficient al investițiilor în modernizarea infrastructurii şcolare, instituțiile de învățământ incluse în Rețeaua Şcolilor Model, cu excepția celor din municipiul Chişinău, trebuiau să întrunească mai multe criterii: un număr minim de 400 elevi înmatriculați la momentul evaluării; terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale.

Totodată, ca să fie incluse în rețea, școlile trebuiau să dispună de potențial de atragere a elevilor din localități învecinate”, transmite Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Pentru instituțiile din Chișinău au fost aplicate selectiv următoarele criterii, în funcție de specificul fiecăreia: terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale; instituția să fie amplasată în zone cu extindere a ansamblurilor locative și cu suprasolicitarea rețelei educaționale din perimetrul respectiv; școala urma să dispună de capacități pentru a primi un număr suplimentar de elevi; necesitatea efectuării unor reparații capitale la clădiri sau infrastructură; asigurarea unei acoperiri echilibrate pe cele cinci sectoare administrative ale municipiului; performanța academică.

„MEC urmărește să transforme școlile selectate în centre educaționale moderne – cu infrastructură adaptată nevoilor elevilor și profesorilor, laboratoare performante, mobilier nou, echipamente digitale și condiții sanitare corespunzătoare”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Modernizarea celor 90 de școli model necesită un buget estimat la 220 de milioane de euro. Până acum, autoritățile au identificat circa 155 milioane de euro din surse externe: 50 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții; 35 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; 15,5 milioane euro din partea Guvernului Norvegiei; 1 mln euro din partea Guvernului Poloniei; 0,5 mln euro din partea Guvernului Cehiei; 5,2 mln euro din partea UE; 20 milioane euro prin proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova (STEEM)”, implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii – (destinați pentru Școlile Model); 29,5 mln dolari de la Banca mondială, Proiectul „Îmbunătățirea Calității Educației” (EQIP).

Instituția precizează că pentru primele 35 de instituții incluse în Rețeaua Școlilor Model, deja sunt în curs de elaborare proiectele tehnice, iar unele lucrări sunt în desfășurare, inclusiv renovarea laboratoarelor STEAM, dotarea cu echipamente TIC și reabilitarea blocurilor sanitare, o cantină și o sală sportivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rețeaua Școlilor Model este un program strategic al Ministerului Educației și Cercetării, care își propune să transforme școlile selectate în adevărate exemple de bună practică – atât prin infrastructură, cât și prin metodele moderne de predare. Inițiativa beneficiază de sprijinul Băncii Mondiale, al Uniunii Europene, Guvernului Poloniei, PNUD, UNICEF, dar și al unor companii private.

#extindere retea #Moldova #școli model

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.