Copiii cu cerințe educaționale speciale, care până acum terminau doar clasa a IX-a, vor putea să învețe încă trei ani. În această perioadă, elevii cu dizabilități intelectuale severe se vor concentra pe dezvoltarea independenței și abilităților de viață, nu pe materiile liceale. Programul-pilot, lansat de Ministerul Educației și Cercetării, va începe în februarie 2026, transmite IPN.

Potrivit ministrului educației, Dan Perciun, grupele vor fi formate din maximum șase copii și doua cadre didactice de sprijin. Scopul proiectului este a de a integra elevii cu nevoi speciale în școlile obișnuite și de a-i pregăti pentru viața independentă.

„Noile programe și reforme urmăresc să asigure o educație incluzivă, echitabilă și de calitate pentru toți elevii, indiferent de nevoile sau locul în care învață”, a conchis ministrul Dan Perciun.

Grupele de sprijin vor funcționa și în cadrul gimnaziilor, treaptă obligatorie pentru elevi cu cerințe educaționale speciale. Ulterior, se vor extinde la treapta liceală.

Pe lângă acest proiect, MEC reintroduce notele în clasa a IV-a la limba română și matematică, pentru a pregăti elevii pentru tranziția la gimnaziu. Ministrul Perciun a explicat că unele studii au demonstrat că trecerea bruscă la sistemul de notare poate crea stres, iar revenirea treptată la note ajută copiii să se acomodeze mai ușor.

Ministerul propune și programe de integrare lingvistică pentru copiii reveniți din diaspora, precum și extinderea compensației anuale de 4 000 de lei pentru materiale didactice și la profesorii din învățământul profesional tehnic.

Școlile cu peste 400 de elevi din Chișinău și Bălți vor trece la autogestiune financiară, ceea ce le va permite să își administreze direct bugetul pentru reparații, dotări și angajări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi cu nevoi speciale #liceu #MEC

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.