Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Efectele consumului de ciocolată neagră asupra creierului

09 Nov. 2022, 06:40
 // Categoria: Life // Autor:  Redacția Realitatea
09 Nov. 2022, 06:40 // Life //  Redacția Realitatea

Întotdeauna s-a zis că ciocolata nu este bună, totuşi, cea neagră poate avea efecte benefice pentru sănătatea oamenilor. De-a lungul timpului, ciocolata a fost consumată în diferite forme, cea mai răspândită fiind cacaua lichidă, făcut din boabe de cacao.

Unele culturi au adăugat în ciocolată zahăr şi lapte. Încă există oameni care consumă cacao într-un mod tradiţional şi au iscat o dezbatere, anume dacă ciocolata poate fi bună pentru sănătate.

Indienii Kuna, de exemplu, care locuiesc pe Insulele San Blas din Panama, au tensiunea arterială scăzută, care nu creşte odată cu vârsta, astfel că există şanse scăzute de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, diabet şi cancer. Aceşti indieni tind să moară de bătrâneţe, spune Marji McCullough, directoarea ştiinţifică pentru cercetări epidemiologice la Societatea Americană de Cancer.

Spre deosebire de consensul ştiinţific conform căruia excesul de sare poate creşte tensiunea arterială, dieta acestor indieni conţine la fel de multă sare ca cea a unui american obişnuit.

Pentru a afla exact ce consumă în fiecare zi, doctoriţa McCullough i-a vizitat pe indienii Kuna şi a descoperit că aceştia consumau în jur de patru căni de boabe de cacao amestecate cu apă şi cantităţi mici de zahăr în fiecare zi.

Dar McCullough nu poate spune cu siguranţă că sănătatea indienilor Kuna se datorează băuturii de cacao — mai ales că aceştia mănâncă de două ori mai multe fructe şi de patru ori mai mult peşte comparativ cu dieta omului de rând din SUA sau alte ţări. În plus, ei trăiesc un stil de viaţă mai activ decât cei din Occident.

Ce spun studiile

Multe alte studii observaţionale au analizat beneficiile cardiace ale ciocolatei negre, dar acestea pot fi părtinitoare, deoarece oamenii care mănâncă ciocolată mai des tind să aibă mai puţine îngrijorări cu privire la greutatea lor, spune JoAnn Manson, profesoară de medicină la Harvard Medical School.

Cercetătorii au analizat dietele şi sănătatea a 20.000 de oameni şi au descoperit că prin consumul de până la 100 g de ciocolată pe zi — inclusiv ciocolată cu lapte — există un risc mai mic de boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale, scrie BBC.

Ulterior, un alt studiu amplu s-a bazat pe bănuiala că potenţialele beneficii pentru sănătate s-ar putea explica prin nivelul ridicat de flavonoide (compuşi vegetali găsiţi în fructe de pădure şi ceai) din cacao.

Oamenii de ştiinţă au folosit suplimente în loc de cacao reală, deoarece concentraţia de flavonoide poate varia foarte mult între diferitele branduri de ciocolată, în funcţie de recoltare, fabricare şi procesare, spune Manson, principalul investigator din studiu.

Ciocolata neagră poate avea până la patru ori mai multe flavonoide decât ceaiul, dar cercetările arată că concentraţia de flavanol scade în timpul procesului de fabricaţie.

Consumul de ciocolată neagră ar putea avea efecte benefice asupra creierului persoanelor care suferă de stres

Trei cercetători de la Universitatea de Științe Medicale Isfahan din Iran, au realizat recent un studiu pe șobolani care a investigat impactul diferitelor modele de alimentație cu ciocolată neagră asupra sinapselor dintr-o anumită regiune a creierului. Rezultatele lor, publicate în Nutritional Neuroscience, sugerează că consumul de ciocolată neagră ar putea avea efecte benefice asupra creierului persoanelor care prezintă stres de izolare cronică.

„În consecinţă, în prezent nu există un consens cu privire la cantitatea de flavanol de cacao de care e nevoie pentru beneficii de sănătate, spune Gunter Kuhnle, profesor de nutriţie şi ştiinţe alimentare la Universitatea din Reading.

Deşi cercetătorii nu au recomandat în mod explicit consumul de ciocolată pentru a preveni bolile de inimă, o lucrare concluzionează că consumul regulat de ciocolată neagră poate avea beneficii nete pentru sănătatea noastră, în special pentru sănătatea inimii.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!