Fumatul ocazional nu este nici pe departe lipsit de riscuri. Ne-o demonstrează studiile științifice, potrivit cărora chiar și fumatul unei singure țigări pe zi are consecințe semnificative asupra sănătății. Mai exact, un risc mai mare de atac de cord și accident vascular cerebral. Dacă o singură țigară poate avea un asemenea impact, atunci ce se întâmplă în organism în cazul în care dependența persistă ani de zile? Adevărul este că problemele de sănătate care pot apărea sunt direct proporționale cu volumul de țigări consumate și perioada de timp în care organismul a fost expus fumului, scrie Nordnews.

Imediat după primul fum

Fumatul are un impact imediat asupra sănătății. După prima inhalare a fumului de țigară, organismul suportă primele consecințe ale acestui viciu. Mucoasa nasului și a esofagului se înroșește și se irită din cauza celor peste 6.000 de substanțe chimice care se conțin în fum. Este foarte posibil să începeți să tușiți. Totodată, nicotina intră în fluxul sanguin, crescând pulsul și tensiunea arterială. Simțul olfactiv este redus. Totuși, deși există stereotipuri potrivit cărora nicotina este cea mai periculoasă substanță din țigară, aceasta este un mit. Cele mai nocive chimicale sunt cele produse în procesul de ardere, precum gudronul și monoxidul de carbon.

O zi

La doar o zi după ce ați început să fumați, crește riscul de a face atac de cord sau de a dezvolta boli coronariene. Nivelul de oxigen scade în organism, iar activitatea fizică și exercițiile sunt mai greu de îndeplinit.

O lună

În doar o lună, funcția pulmonară a unei persoane fumătoare începe să se înrăutățească. Apar tot mai multe tuse și dificultăți de respirație, iar rezistența sportivă continuă să scadă. Dinții se îngălbenesc, pot apărea dureri gingivale, precum și respirația urât mirositoare. De altfel, dependența de nicotină s-a instalat deja în organism.

Un an

O singură țigară introduce în organism 10 miligrame de gudron care conține numeroase substanțe nocive. Fumatul unui pachet de țigări pe zi, timp de un an, înseamnă că în corp ajung 73 de grame de gudron (73.000 miligrame). Acesta se depozitează pe pereții plămânilor și poate provoca boli pulmonare, printre care cancerul pulmonar, emfizemul sau boala pulmonară obstructivă cronică – o afecțiune care se caracterizează prin prezența unui blocaj persistent al aerului din plămâni. În comparație cu țigările obișnuite, produsele fără fum, precum snusul, țigările electronice, sistemele de încălzire a tutunului, nu conțin gudron. Produsele alternative lucrează fără foc, din acest motiv nivelul de substanțe chimice dăunătoare în aerosol sau vapori este redus cu 90-95%.

Cinci ani

Țigările conțin multe toxine care determină îngustarea arterelor și a vaselor de sânge. După cinci ani de fumat, volumul acestor toxine cresc probabilitatea de a dezvolta cheaguri de sânge.

Zece ani

După zece ani de fumat, șansele unei persoane de a dezvolta cancer pulmonar și de a muri din cauza acestuia sunt de două ori mai mari, comparativ cu cele ale unei persoane care s-a lăsat de fumat. Probabilitatea de a dezvolta cancer în cavitatea bucală, gât sau pancreas crește semnificativ.

Principalul motiv al îmbolnăvirilor sunt alte substanțe chimice nocive și potențial periculoase care se conțin în fum. Un studiu realizat de organizația britanică Cancer Research UK afirmă că „în primul rând, toxinele și substanțele cancerigene din fumul de tutun, și nu nicotina, provoacă boli și decese”.

20 de ani

După 20 de ani, riscul de deces din cauza bolilor provocate de fumat, incluzând atât bolile pulmonare, cât și cancerul, crește. De fapt, fumatul ia ani din viața unui fumător. În medie, acesta reduce speranța de viață cu 10 ani. Totodată, studiile demonstrează că persoanele care au început să fumeze fiind foarte tinere și continuă să o facă la vârsta adultă sunt mai expuse riscului. 50% dintre ei vor muri între 35 și 69 de ani, ceea ce înseamnă minus 22 de ani de viață.

Cum renunți?

Renunțarea la fumat se poate face de sine stătător sau cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății, care pot oferi o monitorizare personalizată, sprijin psihologic și pot prescrie terapia de înlocuire a nicotinei.

Potrivit unor cercetări, în 9 cazuri din 10, voința nu este suficientă pentru a renunța la fumat.

Din acest motiv, este bine să apelați la ajutorul medicului de familie, al unui narcolog sau psiholog.

Pentru cei care nu pot renunța la fumat, în lumea sănătății publice, există și termenul de reducere a riscurilor, care se referă la minimizarea impactul negativ asupra sănătății al unei activități riscante, fără a o opri în totalitate.

O asemenea politică e adoptată în mai multe țări precum Marea Britanie, Grecia sau Noua Zeelandă. Aici, țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului sunt utilizate drept alternative care reduc riscurile legate de fumat, întrucât aceste sisteme exclud arderea și reduc numărul de substanțe nocive care ajung în organism. Totuși, acestea nu sunt lipsite de riscuri, întrucât livrează nicotină, substanță ce provoacă dependență.

Alte produse care livrează nicotină sunt gumele, plasturii și spray-urile concepute pentru a-i ajuta pe fumători să renunțe la acest obicei.

Ce se întâmplă după ce te lași de fumat?

Este nevoie de aproximativ 24 de ore pentru a nu mai exista nicio urmă de nicotină în organism, după renunțarea la fumat. Totodată, este nevoie de la cinci până la 15 zile pentru ca trombocitele, care provoacă cheaguri, să revină la normal. Pe de altă parte, ar putea fi nevoie de mai mulți ani pentru a restabili arterele și organele afectate de fum.

După cinci ani de la renunțarea la fumat, riscul de boli cardiovasculare scade cu 38% în comparație cu fumătorii, dar este nevoie de timp pentru ca organismul să se refacă după 20 de ani de fumat. Oamenii de știință au descoperit că este nevoie de 16 ani pentru ca foștii fumători să ajungă la același risc cardiovascular ca și nefumătorii.

Există însă și efecte ale renunțării la fumat care pot apărea mult mai rapid. Cilii plămânilor afectați de fum au nevoie de la o lună până la 9 luni pentru a se vindeca. Cu toate acestea, gudronul care a cauzat daunele continuă să căptușească țesuturile. Studiile arată că ar fi nevoie de la șapte la 15 ani pentru a curăți plămânii de substanța lipicioasă depusă în urma anilor de tabagism.

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.