Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău, îi îndeamnă pe consilierii municipali responsabili de domeniul funciar, din cadrul Consiliului Municipal Chișinău (CMC) să-și depună mandatul și va convoca de urgentă Consiliul Național Politic, pentru a pune în discuție retragerea sprijinului politic al partidului pentru aceștia, după ce Fracțiunea din CMC a vota ieri, 17 februarie, împreună cu aleșii locali ai PSRM înstrăinarea a 1,3 ha de teren din fața Magazinului Unic, contra unui preț de doar 130 de mii de euro, adică pentru un preț de aproximativ zece ori mai mic, decât cel real, după cum estimează experții imobiliari.

Plîngău le-a cerut să-și depună mandatul în cadrul conferinței de presă pe care o vor susține aceștia astăzi, 18 februarie, ora 11:00

„Astăzi, în cadrul conferinței de presă organizată de Fracțiunea Platforma DA din CMC, ar fi de bun simț dacă consilierii municipali responsabili de domeniul funciar și-ar depune mandatele de consilier. În calitate de Președinte interimar al Platformei DA, voi solicita convocare urgentă a Consiliului Național Politic pentru a pune în discuție retragerea sprijinului politici a consilierilor municipali din partea Platformei DA, responsabili de domeniul funciar pentru prejudicii aduse imaginii partidului și pentru decizii unilaterale care nu au fost discutate la partid. Situația per ansamblu, atât poziția Fracțiunii Platformei DA din CMC, cât și această postare urmează a fi analizată conform procedurilor statutare de către Comisia de Etică și Disciplină a partidului”, a scris Plîngău pe Facebook.

Președintele interimar al Platformei DA menționează că „după o noapte nedormită și ore de discuții cu unii colegi care la fel n-au dormit această noapte au luat o decizie radicală, precizând că „Platforma DA nu este doar Andrei Năstase sau Dinu Plîngău”, iar decizia de a vota cu PSRM acel proiect de decizie „nu a fost consultată cu forurile statutare ale partidului și „nu reprezintă voința sau poziția întregului partid”.

„Decizia de ieri, din cadrul CMC, a fost neînțeleasă de mine și de foarte mulți colegi de partid nu doar din Chișinău, dar și din raioanele Republicii. Această decizi nu a fost consultată cu forurile statutare ale partidului și după mine, nu reprezintă voința sau poziția întregului partid. Platforma DA e mai mult decât Andrei Năstase sau Dinu Plîngău, și cu atât mai mult, nu se limitează la consilierii municipali. Platforma DA este o idee care ne-a aduna în stradă și după în politică. Încălcare acestor principii și idei, nu face decât să lovească dur în întregul partid. Consider că valorile pentru care am ieșit în stradă sau am decis să fac politică au fost călcate în picioare de unii, pentru mine, foști colegi. Partidul va avea de ales, poate mai repede decât ne-am fi așteptat, dacă își dorește cu adevărat să dăm o șansă echipei sau să rămânem în stagnare. Forurile statutare, cel mai probabil vor decide între demiterea mea sau demiterea unor consilieri municipali care au pierdut contactul cu valorile partidul”, a conchis Plîngău.

Precizăm că, partidul de bloc al PSRM, și anume PCRM nu au votat această decizie luată ieri, precum nici alți consilieri nu au susținut inițiativa, cu excepția PSRM și Platforma DA.

#CMC #consilieri #Dinu Plingau #Magazinul Unic #Platforma DA

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.