UPDATE În cadrul ședinței extraordinare a CSP din 6 octombrie, cu majoritatea voturilor membrilor CSP, cererea avocatului Vasile Gafton a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a întâmplat în a doua jumătate a zilei, când s-au convocat pentru a numi un procuror general interimar dintre doi candidați – Dumitru Robu sau Victoria Furtună.

Hotărârea membrilor Consiliului Superior Superior (CSP) din ședința extraordinară de acum o zi, 5 octombrie curent, prin care a fost desemnat procurorul anticorupție Victor Furtuna să investigheze pretinsele ilegalități în sesizarea deputatului PAS Lilian Carp împotriva lui Alexandr Stoianoglo, a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, în conformitate cu legea. Mai mult, avocatul procurorului general suspendat, Vasile Gafton, a anunțat în scris azi și membri CSP.

Despre faptul că hotărârea a fost contestată a anunțat adjunctul suspendat al procurorului general, și el suspendat, Ruslan Popov, în cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri, 6 octombrie curent. „A fost contestată ieri seara în format electronic, la ora 17:00, către Curtea de Apel Chișinău. Prin cererea de chemare în judecată, dumnealui a solicitat suspendarea executării acestui act”.

Potrivit procurorului cu referire la legislația în vigoare, dacă se depune o cerere de suspendare, hotărârea poate fi executată după soluționare. „După depunerea de ieri seara a cererii, procurorul general a înștiințat pe poșta electronică și procurorul desemnat Victor Furtuna. Respectiv, acțiunile care au derulat mai târziu și cele care au loc acum sunt dependente de procedura de contencios administrativ care este deja pe dinte la Curtea de Apel Chișinău”, a declarat Ruslan Popov.

Astfel, „numirea procurorului general interimar este sub risc să fie nulă din motiv că este încălcată legea”.

Azi dimineața, cererea de chemarea în judecată a fost trimisă și în formă scrisă la Curtea de Apel Chișinău. Mai mult, în cadrul ședinței extraordinare a CSP la care trebuie, într-adevăr, să fie numit un procuror general interimar a fost introdus subiectul la discuții, la solicitarea avocatului lui Alexandr Stoianoglo, Vasile Gafton.

Este de menționat că însăși președinta CSP, Angela Motuzoc, când a citit dispozitivul hotărârii ieri, a adăugat că aceasta poate fi contestată în termen de 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău.

#Alexandr Stoianoglo #Curtea de Apel Chișinău

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.