Prima secție de votare peste hotare s-a deschis în Japonia la ora locală 07:00 (ora 01:00 Chișinău). Astfel, primii alegători care și-au exercitat dreptul de vot în străinătate în cadrul alegerilor parlamentare anticipate sunt Dorin și Liudmila Guțu, stabiliți de 14 ani în prefectura Toyama, Japonia.

Pentru a participa la votare în cadrul secției constituite la sediul ambasadei Republicii Moldova din Tokio, soții Guțu au călătorit 400 de km, timp de 5 ore cu mașina. Dorin este antreprenor în domeniul IT și importator de vinuri moldovene în Japonia, iar Liudmila este profesoară la școala de limbă engleză pe care a fondat-o în localitate, se arată într-un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Tinerii au venit la votare împreună cu cei doi copii și au declarat că „Participarea la alegeri reprezintă cea mai bună lecție de patriotism care putem să o oferim copiilor noștri. Fiind de 14 ani plecați peste hotare, ne bucurăm pentru posibilitatea de a vota pentru un viitor prosper și sperăm mult ca cetățenii din țară cât și cei din diasporă să meargă astăzi la vot. Votul fiecărui om contează”

Realitatea.md amintește că peste hotarele țării, au fost deschise 150 de secții de votare.

#Alegeri anticipate 2021 #Japonia #MAEIE #MFA #Tokio

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.