Republica Moldova desfășoară astăzi scrutinul parlamentar anticipat, în urma căruia urmează să se aleagă un nou Parlament, care să reprezinte interesele și viziunile cetățenilor pentru următorii patru ani. Cum s-a reușit obținerea alegerilor parlamentare anticipate într-o perioadă de puțin peste jumătate de an de la scrutinul prezidențial și care au fost factorii, care au dus la crearea premiselor pentru declanșarea procesului încercăm să îi relatăm mai jos.

După obținerea victoriei de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, turul doi, în care lidera PAS, Maia Sandu, l-a învins pe socialistul Igor Dodon, a fost punctul de pornire a declanșării procedurilor de inițiere a unui nou scrutin parlamentare.

Mai exact, în campania electorală prezidențială din anul trecut, Maia Sandu l-ea promis cetățenilor că, odată cu venirea acesteia la conducerea de vârf a țării va iniția procesul de alegeri parlamentare anticipate, întrucât „actualul Parlament nu mai reprezintă interesele poporului, s-a discreditat din cauza cumpărării unor deputați transfugi”.

Totul a început cu demisia Guvernului Chicu, care a avut loc la data de 23 decembrie 2020. Astfel, premierul în frunte cu încă câțiva miniștri au anunțat că nu vor asigura interimatul funcției pe perioada până la alegerea unui nou Guvern.

Au urmat luni întregi de incertitudine în speranța majorității parlamentare, formată din PSRM-Pentru Moldova-Partidul Șor și așa numiții deputați neafiliați politic, doi la număr și unul independent.

Această majoritate parlamentară au venit cu propriul candidat la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, care să creeze un „Guvern de tranziție” pe perioada procesului de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate. Opoziția, formată din partide de dreapta, inclusiv președinta țării categoric erau împotriva unei astfel de propuneri, deoarece acest lucru ar fi dus la tărăgănarea procesului de organizare a unui nou scrutin.

Candidatura lui Durleșteanu nu a trecut, astfel, opoziția a propus de două ori două candidaturi pentru un nou Guvern – Guvernul Gavrilița și Guvernul Grosu, care deja nu a fost susținut de opoziție. Opoziția au venit către președinție cu un nou candidat deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, în procesul de negocieri cu partidele parlamentare, din moment ce fosta candidată, Mariana Durleșteanu a anunțat că-și retrage candidatura.

Acest lucru a dus la consumarea celor trei tentative de a numi un nou Guvern, conform prevederilor constituționale, lucru ce-i permiteau președintei țării, Maia Sandu să inițieze procedura de dizolvare a Parlamentului actual.

Au urmat sesizări la Curtea Constituțională în privința întrunirii tuturor condițiilor pentru a putea fi demis actualul Parlament, precedat de instaurarea unei stări de urgență, în legătură cu creșterea numărului de cazuri noi și de deces de coronavirus, care a fost în mare parte argumentată mai mult politic.

Astfel, la 15 aprilie curent, Curtea Constituțională a declarat că premisele pentru declanșarea unui nou scrutin electoral și dizolvarea Parlamentului sunt întrunite. Maia Sandu a emis decretul de dizolvare a actualului Legislativ la 28 aprilie curent, după expirarea termenului impus de starea de urgență.

Ulterior a urmat stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate și inițierea procedurilor electorale.

Ziua de astăzi – zi de alegeri

Pentru astăzi, 11 iulie în întreaga țară sunt alegeri parlamentare. Cetățenii sunt așteptați la urnele de vot, secțiile de votare fiind deschise de la ora 7:00 și vor fi închise la ora 21:00.

În cursă au fost înregistrați 23 de concurenți electorali, dintre care 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Este vorba de:

1.Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
2. Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic
3. Blocul electoral „Renato Usatîi”
4. Partidul Politic Șor
5. Partidul Acțiune și Solidaritate;
6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
7. Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”
8. Partidul Democrat din Moldova
9. Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr
10. Partidul Unității Naționale
11. Partidul Politic Democrația Acasă
12. Partidul Politic NOI;
13. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
14. Partidul Politic Alianța Pentru Unirea Românilor
15. Partidul Verde Ecologist
16. Partidul Legii și Dreptății
17. Partidul Politic Puterea Oamenilor;
18. Partidul Regiunilor din Moldova
19. Partidul Patrioții Moldovei
20. Partidul Politic Partidul Schimbării
21. Partidul Politic Noua Opțiune Istorică;
22. Partidul Oamenilor Muncii
23. Veaceslav Valico (candidat independent).

Comisia Electorală Centrală a tipărit peste 3,6 milioane de buletine de vot, care urmează să fie utilizate în aceste alegeri. Lungimea buletinului de vot este de 58 de cm.

Pe parcursul zilei de astăzi, atât CEC, Promo-LEX, cât și poliția vor prezenta date cu privire la mersul, încălcările și fraudele care s-au atestat pe parcursul procesului de vot.

Rlive.md, RLIVETV, bani.md și realitatea.md va transmite în regim alert și live evenimentele legate de procesul de vot de astăzi.

LIVE TEXT! ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE 2021 în direct pe Realitatea.md, RLIVE TV și RLIVE.MD

#alegeri #Maia Sandu #vot

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.