Republica Moldova desfășoară astăzi scrutinul parlamentar anticipat, în urma căruia urmează să se aleagă un nou Parlament, care să reprezinte interesele și viziunile cetățenilor pentru următorii patru ani. Cum s-a reușit obținerea alegerilor parlamentare anticipate într-o perioadă de puțin peste jumătate de an de la scrutinul prezidențial și care au fost factorii, care au dus la crearea premiselor pentru declanșarea procesului încercăm să îi relatăm mai jos.

După obținerea victoriei de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, turul doi, în care lidera PAS, Maia Sandu, l-a învins pe socialistul Igor Dodon, a fost punctul de pornire a declanșării procedurilor de inițiere a unui nou scrutin parlamentare.

Mai exact, în campania electorală prezidențială din anul trecut, Maia Sandu l-ea promis cetățenilor că, odată cu venirea acesteia la conducerea de vârf a țării va iniția procesul de alegeri parlamentare anticipate, întrucât „actualul Parlament nu mai reprezintă interesele poporului, s-a discreditat din cauza cumpărării unor deputați transfugi”.

Totul a început cu demisia Guvernului Chicu, care a avut loc la data de 23 decembrie 2020. Astfel, premierul în frunte cu încă câțiva miniștri au anunțat că nu vor asigura interimatul funcției pe perioada până la alegerea unui nou Guvern.

Au urmat luni întregi de incertitudine în speranța majorității parlamentare, formată din PSRM-Pentru Moldova-Partidul Șor și așa numiții deputați neafiliați politic, doi la număr și unul independent.

Această majoritate parlamentară au venit cu propriul candidat la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, care să creeze un „Guvern de tranziție” pe perioada procesului de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate. Opoziția, formată din partide de dreapta, inclusiv președinta țării categoric erau împotriva unei astfel de propuneri, deoarece acest lucru ar fi dus la tărăgănarea procesului de organizare a unui nou scrutin.

Candidatura lui Durleșteanu nu a trecut, astfel, opoziția a propus de două ori două candidaturi pentru un nou Guvern – Guvernul Gavrilița și Guvernul Grosu, care deja nu a fost susținut de opoziție. Opoziția au venit către președinție cu un nou candidat deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, în procesul de negocieri cu partidele parlamentare, din moment ce fosta candidată, Mariana Durleșteanu a anunțat că-și retrage candidatura.

Acest lucru a dus la consumarea celor trei tentative de a numi un nou Guvern, conform prevederilor constituționale, lucru ce-i permiteau președintei țării, Maia Sandu să inițieze procedura de dizolvare a Parlamentului actual.

Au urmat sesizări la Curtea Constituțională în privința întrunirii tuturor condițiilor pentru a putea fi demis actualul Parlament, precedat de instaurarea unei stări de urgență, în legătură cu creșterea numărului de cazuri noi și de deces de coronavirus, care a fost în mare parte argumentată mai mult politic.

Astfel, la 15 aprilie curent, Curtea Constituțională a declarat că premisele pentru declanșarea unui nou scrutin electoral și dizolvarea Parlamentului sunt întrunite. Maia Sandu a emis decretul de dizolvare a actualului Legislativ la 28 aprilie curent, după expirarea termenului impus de starea de urgență.

Ulterior a urmat stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate și inițierea procedurilor electorale.

Ziua de astăzi – zi de alegeri

Pentru astăzi, 11 iulie în întreaga țară sunt alegeri parlamentare. Cetățenii sunt așteptați la urnele de vot, secțiile de votare fiind deschise de la ora 7:00 și vor fi închise la ora 21:00.

În cursă au fost înregistrați 23 de concurenți electorali, dintre care 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Este vorba de:

1.Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
2. Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic
3. Blocul electoral „Renato Usatîi”
4. Partidul Politic Șor
5. Partidul Acțiune și Solidaritate;
6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
7. Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”
8. Partidul Democrat din Moldova
9. Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr
10. Partidul Unității Naționale
11. Partidul Politic Democrația Acasă
12. Partidul Politic NOI;
13. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
14. Partidul Politic Alianța Pentru Unirea Românilor
15. Partidul Verde Ecologist
16. Partidul Legii și Dreptății
17. Partidul Politic Puterea Oamenilor;
18. Partidul Regiunilor din Moldova
19. Partidul Patrioții Moldovei
20. Partidul Politic Partidul Schimbării
21. Partidul Politic Noua Opțiune Istorică;
22. Partidul Oamenilor Muncii
23. Veaceslav Valico (candidat independent).

Comisia Electorală Centrală a tipărit peste 3,6 milioane de buletine de vot, care urmează să fie utilizate în aceste alegeri. Lungimea buletinului de vot este de 58 de cm.

Pe parcursul zilei de astăzi, atât CEC, Promo-LEX, cât și poliția vor prezenta date cu privire la mersul, încălcările și fraudele care s-au atestat pe parcursul procesului de vot.

Rlive.md, RLIVETV, bani.md și realitatea.md va transmite în regim alert și live evenimentele legate de procesul de vot de astăzi.

LIVE TEXT! ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE 2021 în direct pe Realitatea.md, RLIVE TV și RLIVE.MD

#alegeri #Maia Sandu #vot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.