Comisia Electorală Centrală anunță că partidele din Moldova înscrise în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, au cheltuit 43 316 927,11 lei. Datele se regăsesc în ultimul raport privind finanțarea campaniei, la situația din 9 iulie curent.

Potrivit legislației electorale, concurenții care au deschis cont cu mențiunea „Fond electoral” erau obligați să prezinte Comisiei, în termen de 3 zile bancare de la deschiderea contului și, ulterior, săptămânal (în ziua de vineri), rapoarte privind finanțarea campaniei electorale.

Prin urmare, pentru finanțarea campaniei electorale a concurenților electorali:

Au fost deschise 18 conturi bancare cu mențiunea „Fond electoral”;
5 concurenți electorali au informat despre nedeschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”;
Concurenți electorali ce nu au deschis cont cu mențiunea „Fond electoral”, dar au primit donații sub altă formă – 1 (Partidul Politic Partidul Verde Ecologist);
Au fost desemnați de către concurenți și înregistrați de către Comisie 22 de persoane responsabile de finanțele concurenților electorali (trezorieri);
Până în prezent, au fost recepționate 191 de rapoarte financiare (dintre care 82 de rapoarte se datorează corectărilor);
Potrivit legislației electorale, concurenții electorali au dreptul la credite fără dobândă. Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent niciun concurent electoral nu a aplicat la credite fără dobândă;
Numărul total de donatori: 3 484, dintre care 3 019 persoane fizice de pe teritoriul țării, 409 persoane fizice din afara țării, 56 de persoane juridice;
În contextul verificării informației din rapoartele prezentate de concurenții electorali în raport cu nivelul de respectare de către aceștia a regulilor de finanțare, Comisia a interpelat Agenția Achiziții Publice, Serviciul Fiscal de Stat și Casa Națională de Asigurări Sociale în vederea verificării donatorilor, persoane fizice de pe teritoriul țării, dar și a donatorilor persoane juridice.

Veniturile și cheltuielile concurenților electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.