Elefanţii par să folosească nume unice pentru a se striga unii pe alţii, potrivit unui studiu bazat pe observaţiile a două turme sălbatice din Kenya, publicat în revista ştiinţifică Nature. Acest studiu realizat pe durata a 36 de ani arată că „elefanţii nu numai că folosesc o vocalizare specifică pentru fiecare membru al grupului în parte, dar ei şi recunosc şi răspund la un apel care le este destinat, ignorându-le pe cele adresate altora.

„Sunt lucruri mai sofisticate în vieţile animalelor decât am fi noi, oamenii, tentaţi să credem. Comunicarea elefanților poate fi chiar mai complexă decât ne-am dat noi seama”, a declarat principalul autor al studiului, Michael Pardo, ecologist. Această cercetare „susţine ideea că elefanţii pot inventa nume arbitrare pentru fiecare dintre ei”, a continuat specialistul în comunicarea pachidermelor.

În afară de oameni, puţine animale îşi mai pot da nume reciproc. Dovadă în acest sens stau înregistrările realizate de asociaţia Save the Elephants în rezervaţia Samburu şi în parcul naţional Amboseli din Kenya.

Pentru a afla, Pardo și colegii săi au înregistrat, în perioada 1986-2022, sunetele adânci ale femelelor sălbatice de elefant african de savană şi descendenții lor. După ce le-au trecut printr-un soft de analiză, specialiştii au identificat 469 de zgomote ale animalelor, dintre care 101 elefanţi şi-au „strigat” tovarăşi şi 117 au răspuns.

În plus, s-a observat că sunetul respectiv poartă informații care sunt destinate doar unui anumit elefant.

„Elefanții sunt incredibil de sociali, vorbind și atingându-se mereu unii pe alții – această denumire este probabil unul dintre lucrurile care stau la baza capacității lor de a comunica cu indivizii”, a declarat coautorul și ecologistul George Wittemyer de la Colorado State University, care este și consilier științific pentru organizația non-profit Save the Elephants.

Pahidermul se alătură astfel omului prin capacitatea sa de a da un nume arbitrar celui căruia i se adresează, şi nu printr-o vocalizare care o imită pe ultima auzită.

Descoperirile sunt un „început foarte promițător”, deși sunt necesare mai multe dovezi pentru a confirma dacă elefanții se cheamă într-adevăr pe nume, spune Hannah Mumby, ecologist la Universitatea din Hong Kong.

Ea adaugă că înțelegerea relațiilor sociale ale elefanților este importantă pentru eforturile de conservare.

Până în prezent, se ştie că doar două specii de animale, delfinul şi papagalul, se adresează unui semen al lor imitând glasul celui pe care îl cheamă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elefanti #studiu

Piața chiriilor din Chișinău intră în perioada de vârf. În august, cererea pentru locuințe crește, în special datorită studenților care își caută apartamente pentru anul de studii. Imobilele accesibile sunt închiriate rapid, iar cei care amână căutările până în ultimele săptămâni înainte de 1 septembrie riscă să găsească mai puține variante.

Potrivit agentului imobiliar Ion Lupușor, în august 2026, cele mai accesibile chirii se găsesc în sectoarele Ciocana și Rîșcani. Un apartament cu o cameră costă aici între 270 și 360 de euro pe lună, iar pentru două camere chiria variază între 380 și 520 de euro.

În sectorul Botanica, prețurile pentru o cameră sunt cuprinse între 300 și 400 de euro, iar pentru două camere – între 400 și 550 de euro. La Buiucani, o locuință cu o cameră poate fi închiriată cu 350–480 de euro, în timp ce un apartament cu două camere ajunge la 500–700 de euro.

Cel mai scump rămâne sectorul Centru. Pentru un apartament cu o cameră, proprietarii cer între 450 și 650 de euro, iar pentru două camere – între 650 și 900 de euro pe lună.

Oferta diferă însă de la un sector la altul. Ion Lupușor spune că Botanica este una dintre cele mai active piețe de chirii din Capitală. La Buiucani există o ofertă bună, dar și o cerere ridicată pentru locuințele aflate în stare bună. În Centru, oferta este diversă, însă prețurile sunt mai mari. Rîșcani rămâne o variantă relativ accesibilă pentru studenți, iar Ciocana se numără printre sectoarele cu cele mai mici prețuri.

La rândul său, expertul imobiliar Victor Cernomorcenco afirmă că cel mai căutat segment de către studenți este cel al apartamentelor de până la 400 de euro pe lună. Astfel de locuințe, cu una sau două camere, sunt închiriate, de regulă, în 3–4 zile, iar cele care oferă un raport bun între preț, amplasare și condiții pot fi ocupate chiar mai repede.

Pentru a-și reduce cheltuielile, studenții aleg tot mai frecvent să împartă locuința câte 2–3 persoane. Există și situații în care aceștia continuă să achite chiria în lunile de vară, chiar dacă nu locuiesc permanent în apartament, pentru a-și păstra locuința și a evita competiția din perioada august–septembrie. Potrivit expertului, cererea sezonieră a studenților, revenirea diasporei și oferta limitată de locuințe se suprapun în această perioadă și pun presiune asupra prețurilor.

Astfel, august și începutul lunii septembrie rămân printre cele mai aglomerate perioade pe piața chiriilor din Chișinău. Pentru cei aflați în căutarea unei locuințe, viteza de reacție poate conta la fel de mult ca bugetul: apartamentele accesibile și bine amplasate dispar de pe piață în doar câteva zile.