De la investiții în viitor fără fum, angajator de top și parteneriate de mediu, la Philip Morris Moldova principiile sustenabilității sunt integrate în fiecare aspect al activității. În 2025, compania și-a consolidat parcursul fără fum prin extinderea rețelei de brand retail și localizarea serviciului de Call Centru. Un alt aspect important sunt programele de mediu, dar și grija față de oameni, care s-a materializat într-o nouă certificare Angajator de Top. În acest an, Philip Morris aniversează 30 de ani în Republica Moldova – o etapă importantă în istoria companiei, care vine cu noi proiecte strategice pe piață.

Cu accent puternic pe inovații, Philip Morris Moldova accelerează viitorul fără fum. În 2025, compania și-a extins portofoliul de produse inovative destinate fumătorilor adulți și utilizatorilor de produse care conțin nicotină. Totodată, investițiile în inovație au generat un impact și asupra economiei locale, compania reușind să localizeze anul trecut serviciul de Call Centru destinat consumatorilor de produse fără fum.

„În 2025 am realizat un proiect important atât pentru Philip Morris, cât și pentru piața locală. Am lansat serviciul local de Call Centru. Am reușit să implementăm acest proiect în urma semnării unui contract cu compania internațională Konecta, un lider global în domeniul managementului relațiilor cu clienții. Localizarea acestui serviciu a însemnat 17 locuri de muncă, impozite achitate la bugetul de stat, transfer de experiență și cunoștințe pe piața locală. Acesta este doar un exemplu al modului în care inovațiile stimulează dezvoltarea durabilă”, a declarat managerul Departamentului Fără Fum la Philip Morris Moldova, Tatiana Scîntian.

Reducerea impactului asupra mediului reprezintă o altă prioritate a companiei Philip Morris Moldova, care a implementat programe de colectare și reciclare a dispozitivelor electronice și a consumabilelor de tutun. Astfel, din 2018 compania a colectat aproximativ 9 tone de dispozitive electronice de încălzire a tutunului, dintre care 6 tone au fost exportate spre reciclare. De asemenea, începând cu anul 2024, consumatorii au returnat aproximativ 1500 de kg de rezerve de tutun utilizate.

„Obiectivul companiei este integrarea sustenabilității pe întreg ciclul de viață al produselor sale – de la dispozitive electronice și consumabile, până la ambalaje. Compania pune accent pe utilizarea materialelor reciclate și din surse responsabile, dezvoltarea unor produse mai durabile și ușor de reciclat, precum și pe gestionarea responsabilă a acestora după utilizare. Mai mult ca atât, motivăm angajații să adopte un comportament responsabil față de mediu prin sortarea deșeurilor și implicarea în inițiative ecologice”, a mai menționat Tatiana Scîntian.

Certificarea Angajator de Top reprezintă o altă realizare a Philip Morris Moldova în domeniul resurselor umane.

„Viitorul Philip Morris Moldova se construiește prin inovație și sustenabilitate, iar oamenii sunt în centrul tuturor proceselor. Crearea condițiilor echitabile de muncă, indiferent de rolul sau experiența de muncă a angajatului, este o prioritate pentru noi, iar respectul și demnitatea pentru toți sunt esențiale și stau la baza modului în care lucrăm și colaborăm ca echipă”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

Compania investește constant în dezvoltarea angajaților prin traininguri și platforme educaționale. În 2025, a fost menținut un nivel ridicat de acces la programele PMI structurate de învățare, compania continuând să dezvolte și să promoveze oferta internă de formare. Numărul mediu de ore de învățare a fost de 39 în 2025, dintre care, în medie, 15 ore de învățare digitală per angajat.

#inovatie #investitii #Philip Morris

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija, scrie BANI.MD.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.