Un conflict între SUA şi China cu privire la Taiwan ar putea duce la o escaladare nucleară, este concluzia unui important centru de cercetare în domeniul apărării, potrivit Reuters, citată de Antena 3 CNN .

Într-o evaluare strategică publicată înaintea celei mai mari reuniuni anuale pe tema apărării în Asia, care va avea loc în Singapore în acest weekend, Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, afirmă că lumea se află în pragul unei noi curse a înarmării nucleare „cu regiunea Asia-Pacific în centrul său”.

În scenariul unei confruntări militare între SUA și China, armata fiecăreia din ţări va fi susceptibilă să desfăşoare operaţiuni de amploare împotriva centrelor de comandă şi de comunicaţii ale părţii adverse, susține studiul citat.

„Statele regionale şi cele cu interese strategice îşi extind arsenalele nucleare, în timp ce statele care nu deţin arme nucleare îşi dezvoltă capacităţi de lovire convenţionale cu rază lungă acţiune: aceste două tendinţe pun sub semnul întrebării stabilitatea strategică”, se arată în raportul IISS.

Taiwanul, conflictul din Iran şi incertitudinile legate de angajamentele SUA în regiune ar urma să ocupe un loc de frunte în cadrul Dialogului Shangri-La organizat de IISS.

Această conferinţă informală este preconizată să se desfăşoare între 29 şi 31 mai, reunind un panel eclectic de miniştri, generali, şefi ai serviciilor de informaţii, diplomaţi, analişti şi producători de arme.

Evenimentul intervine după summitul între preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său american Donald Trump la începutul acestei luni şi care a stârnit o oarecare îngrijorare la Taipei cu privire la angajamentul SUA de a ajuta insula democratică să se apere.

Beijingul nu a exclus niciodată recurgerea la forţă pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, dar a declarat, de asemenea, că ar prefera o „reunificare paşnică”. Guvernul din Taiwan respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului.

China şi-a intensificat presiunile asupra Taiwanului prin consolidarea prezenţei sale militare în jurul insulei, menţinând Taipei în stare de alertă maximă în aşteptarea unor noi mişcări din partea Chinei după acest summit.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, va lua cuvântul la conferinţa de la Singapore sâmbătă; China nu a confirmat încă prezenţa ministrului său al apărării, Dong Jun.

Raportul de 156 de pagini al IISS analizează evoluţia doctrinelor militare din regiune, precum şi un posibil scenariu al unui conflict în Taiwan.

Chiar dacă forţele americane şi chineze au obiective diferite într-un scenariu legat de Taiwan – chinezii urmărind să ţină la distanţă SUA şi pe aliaţii acestora, în timp ce Statele Unite – să consolideze rezilienţa Taiwanului -, este de aşteptat ca ambele părţi să lanseze operaţiuni de amploare în toate domeniile militare.

„Un conflict cu China ar putea duce la o escaladare, posibil până la un nivel nuclear, având în vedere importanţa strategică a Taiwanului pentru Beijing”, menţionează documentul,

„În prezent, există puţine dovezi publice care să sugereze că cele două armate înţeleg măsurile necesare pentru a preveni o astfel de situaţie sau reguli de angajament care ar împiedica ambele părţi să-şi vizeze reciproc nodurile-cheie de comandă, control, comunicaţii, informatică, informaţii, supraveghere şi recunoaştere”, se arată în evaluare.

„Perspectiva unei escaladări nucleare va continua, aşadar, să planeze ameninţător asupra oricărui conflict major între SUA şi China”, avertizează studiul IISS.

Amintim că Donald Trump a avertizat Taiwanul să nu își declare oficial independența față de China, după vizita de stat de două zile de la Beijing, unde a purtat discuții îndelungate cu Xi Jinping. Președintele american a spus că nici el, nici omologul său chinez nu își doresc un război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #escaladare nucleară #SUA #Taiwan

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.