Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă din cauza sistării livrărilor de gaze rusești prin Ucraina. Guvernarea de la Chișinăul și UE lucrează la un plan de sprijin, oferind temporar 3 milioane de metri cubi de gaz, ce trebuie returnați până în martie 2025. Rusia acuză Chișinăul de situația creată, dar nu se opune administrării unui ajutor european de 30 de milioane de euro prin Tiraspol.

Autoritățile statului au subliniat că prioritatea în alocarea gazului achiziționat prin sprijinul Uniunii Europene trebuie să fie satisfacerea necesităților consumatorilor casnici, a spitalelor, școlilor și altor instituții sociale din regiune.

În contextul războiului din Ucraina, Igor Dodon a sugerat că alegerile parlamentare din R. Moldova ar putea fi anulate dacă se deschide un „al doilea front” în Transnistria. Premierul Dorin Recean acuză Kremlinul că destabilizează regiunea pentru a instala o guvernare pro-rusă la Chișinău, ceea ce ar putea duce la creșterea prezenței militare ruse și la agresiuni împotrivaaltor state din regiune.

Cum a fost afectată regiunea transnistreană de oprirea furnizării gazelor de către Gazprom și ce măsuri a luat administrația locală pentru a gestiona situația? Cum influențează criza energetică relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, având în vedere dependența istorică a regiunii transnistrene de gazele livrate de Moscova? Cum se va reflectă ajutorul umanitar de 30 de milioane de euro oferit de UE în atenuarea crizei și cine ar trebui sa fie principalii beneficiari ai acestuia? Există riscuri de destabilizare politică în regiunea transnistreană din cauza acestei crize energetice? Cum influențează această criză poziția R. Moldova în privința aprovizionării energetice și securității regionale? Caută Rusia să exploateaze criza energetică pentru a justifica o viitoare agresiune sau o destabilizare a situației din R. Moldova, prin criza din regiunea transnistreană?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 31 ianuarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol și Vlad Kulminski, director IPIS, ex-vicepremier pentru reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #Moldova #Realitatea te priveste #Transnistria #UE

Șapte persoane, dintre care patru funcționari publici, inclusiv directorul adjunct al Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, și trei reprezentanți ai unei companii, acuzate că ar fi prejudiciat statul cu circa patru milioane de lei, au fost achitate. Sentința a fost pronunțată joi, 20 august, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Totodată, instanța a dispus ridicarea sechestrului aplicat pe bunurile deținute de către învinuiți după rămânerea definitivă a sentinței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), în anul 2023, Agenția Rezerve Materiale a organizat o licitație pentru achiziționarea unui material metalic în valoare de aproximativ 3,7 milioane de lei. La licitație au participat mai multe companii, în rezultat fiind desemnată o companie câștigătoare.

O altă companie participantă a contestat această decizie, susținând că oferta câștigătoarei nu îndeplinea cerințele tehnice. Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a contestat și a anulat decizia inițială. Ulterior, persoanele publice din cadrul Agenția Rezerve Materiale au desemnat compania contestatară câștigătoare.

„În perioada 14-19 septembrie 2023, cei patru funcționari publici din cadrul Agenției Rezerve Materiale, de comun acord cu cei trei reprezentanți ai ultimei companiei câștigătoare, ar fi mers la depozitul acesteia pentru a verifica materialele. Fără a se asigura că agentul economic avea în stoc materialele necesare conform specificațiilor tehnice pentru tabla profilată, aceștia ar fi efectuat doar o inspecție formală a spațiului de depozitare. Cu toate acestea, ar fi desemnat oficial acea companie ca furnizor pentru achiziția materialului, deși știau cu certitudine că agentul economic menționat nu deține în stoc marfa conform specificațiilor tehnice stabilite.

Pe 2 octombrie 2023, directorul Agenției Rezerve Materiale, fiind indus în eroare de cei patru subalterni, a semnat un contract cu compania câștigătoare pentru achiziționarea a 25.000 m2 de material, în valoare de 3.712.500 lei. Materialele livrate, însă, nu respectau cerințele tehnice stabilite în contract, cum ar fi grosimea sau cantitatea de zinc. La 29 noiembrie 2023, inculpații ar fi semnat un document care atesta primirea materialelor, deși acestea nu respectau specificațiile tehnice. Acest lucru a permis companiei furnizoare să încaseze suma contractului, cauzând astfel un prejudiciu Agenției Rezerve Materiale în valoare de 3.712.500 lei”, se arată în comunicatul emis de PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acțiunile inculpaților au fost încadrate juridic de către acuzatorii de stat ca escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari. De asemenea, în cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorii de stat au pledat pentru pedepse cu închisoarea ce variau între 8 și 10 ani și admiterea acțiunii civile în folosul Agenția Rezerve Materiale în mărime de 3.712.500 lei.

Sentința va fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

#instanta #persoane publice achitate #prejudiciu #stat