Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă din cauza sistării livrărilor de gaze rusești prin Ucraina. Guvernarea de la Chișinăul și UE lucrează la un plan de sprijin, oferind temporar 3 milioane de metri cubi de gaz, ce trebuie returnați până în martie 2025. Rusia acuză Chișinăul de situația creată, dar nu se opune administrării unui ajutor european de 30 de milioane de euro prin Tiraspol.

Autoritățile statului au subliniat că prioritatea în alocarea gazului achiziționat prin sprijinul Uniunii Europene trebuie să fie satisfacerea necesităților consumatorilor casnici, a spitalelor, școlilor și altor instituții sociale din regiune.

În contextul războiului din Ucraina, Igor Dodon a sugerat că alegerile parlamentare din R. Moldova ar putea fi anulate dacă se deschide un „al doilea front” în Transnistria. Premierul Dorin Recean acuză Kremlinul că destabilizează regiunea pentru a instala o guvernare pro-rusă la Chișinău, ceea ce ar putea duce la creșterea prezenței militare ruse și la agresiuni împotrivaaltor state din regiune.

Cum a fost afectată regiunea transnistreană de oprirea furnizării gazelor de către Gazprom și ce măsuri a luat administrația locală pentru a gestiona situația? Cum influențează criza energetică relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, având în vedere dependența istorică a regiunii transnistrene de gazele livrate de Moscova? Cum se va reflectă ajutorul umanitar de 30 de milioane de euro oferit de UE în atenuarea crizei și cine ar trebui sa fie principalii beneficiari ai acestuia? Există riscuri de destabilizare politică în regiunea transnistreană din cauza acestei crize energetice? Cum influențează această criză poziția R. Moldova în privința aprovizionării energetice și securității regionale? Caută Rusia să exploateaze criza energetică pentru a justifica o viitoare agresiune sau o destabilizare a situației din R. Moldova, prin criza din regiunea transnistreană?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 31 ianuarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol și Vlad Kulminski, director IPIS, ex-vicepremier pentru reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #Moldova #Realitatea te priveste #Transnistria #UE

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.