Ideea fuzionării Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) este grăbită, susține deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, care spune că, înainte de a fi luate astfel de decizii, este nevoie de o evaluare complexă asupra acestor două instituții.

„Trebuie să pornim de la o evaluare. Uite, ce anume nu a fost bine, ce nu este bine, ce nu s-a făcut, ce trebuia să fie făcut și ce nu s-a făcut în ultimul, ultimul an. Eu nu am văzut o asemenea evaluare propriu-zisă. Deci, eu mi-aduc aminte când am preluat mandatul în actual legislativ, noi am făcut evaluarea, Comisia Juridică a făcut evaluarea împreună cu Comisia Securitate, evaluarea activității Centrului Național Anticorupție atunci, pentru ultimii, atunci, 3 sau 4 ani. Și în acea evaluare, noi am analizat timp de câteva luni, foarte complex, fiecare indicator de performanță al CNA. Am văzut câte dosare istorice, 600, 700, 800 de dosari istorici, care unele dintre ele aveau termen de 5, de 7 ani de prăfuit pe raftul CNA. Deci, mulți indicatori care, cumva, ne dădeau de înțeles faptul că performanța CNA la acea etapă era sub nivelul așteptărilor și, respectiv, au fost luate anumite decizii. Dar asta a fost o evaluare.

În cazul ăsta, eu nu am văzut o evaluare propriu-zisă, unu la mână, doi la mână, dacă se face o evaluare și depistăm 1, 2, 3, 4, 5 neajunsuri, haideți să vedem care sunt cele mai bune mijloace pentru a le înlătura sau a face activitatea acestor instituții mai eficientă. Așa ar trebui să arate un proces normal”, a declarat Stamate.

sursa video: TVR Moldova

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că Procuratura Anticorupție (PA) ar putea să fuzioneze cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În replică, Veronica Dragalin a anunțat că se opune și că nu înțelege rostul modificărilor propuse de Ministerul Justiției.

PA și PCCOCS ar putea fuziona, anunță ministra Justiției: Propunerile vor fi transmise către Parlament

#fuzionare #Olesea Stamate #PCCOCS #Procuratura Anticoruptie.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.