Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), critică una dintre propunerile Ministerului Justiției care vizează fuziunea Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Într-un mesaj, Groza spune că acestă abordare este „o măsură pripită, riscantă și nepregătită, care ar putea genera probleme sistemice mai mari decât cele pe care își propune să le rezolve”.
„În acest moment, nu există o fundamentare clară, o analiză de impact asupra capacităților instituționale și riscurilor, nici o viziune clară de implementare. Modul în care se încercă a fi promovată o astfel de abordare, cel puțin la moment eludează principiile transparenței procesului legislativ, dar și potențial intră în conflict cu rigorile legale privind elaborarea și promovarea politicilor publice, inclusiv reglementări ale Guvernului referitoare la procesul de creare a legislației. Mai mult, această reformă amplă, apărută brusc și justificată doar prin referințe la modele din alte țări, nu poate fi preluată automat în contextul specific al Republicii Moldova. În plus, această inițiativă nu se regăsește în niciun document strategic național, nici în Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru 2022-2025. Nu se regăsește nici în Proiectul Foii de Parcurs în domeniul statului de drept, pe care Guvernul trebuie să și-l asume în contextul negocierilor de aderare la UE, fiind direct relevant pentru Clusterul 1”, scrie Iulian Groza.
Directorul executiv IPRE s-a referit și la prima propunere anunțată de Veronica Mihailov-Moraru în conferința de presă.
„Prima abordare propusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, două opțiuni complementare, fezabile fără reforme structurale. Aceste soluții pot fi implementate în cadrul instituțional existent de către Procuratura Generală (PG) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), fără a face intervenții legislative sau structurale majore, reducând riscul generării dezechilibrelor sistemice și anume: Crearea unei secții specializate în cadrul PG, care să permită o mai bună prioritizare și monitorizare a dosarelor complexe de corupție politică și criminalitate organizată. Operaționalizarea Secției speciale din PG pentru combaterea corupției și spălării banilor, prin completarea acesteia cu procurori detașați. Aceasta ar putea fi consolidată și prin crearea unor echipe comune de investigație pe dosarele complexe. Această abordare este susținută de mai mulți juriști, experților naționali, lucru menționat inclusiv ieri în cadrul consultărilor organizate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova”, scrie acesta.
Iulian Groza a accentuat și câteva din consecințele pe termen scurt a promovării pripite a acestei reforme, printre acestea: aprofundarea crizei în sistemul procuraturii, risc pentru Adunarea Generală a Procurorilor din 11 februarie 2025 convocată recent de Consiliul Superior al Procurorilor. Această situație ar putea pune în pericol organizarea ordonată a Adunării Generale a Procurorilor, care are un rol esențial în alegerea membrilor CSP ce au trecut vetting-ul, dar și în aprobarea unor decizii critice pentru funcționarea procuraturii. De asemenea, un alt risc, impact negativ asupra calendarului negocierilor de aderare cu UE.
„Această inițiativă, maniera în care se încercă a fi promovată, netransparent, fără fundamentare și fără consultări, ar putea fi percepută ca un regres la Bruxelles”, a spus Groza.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Amintim că, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că Procuratura Anticorupție (PA) ar putea să fuzioneze cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În replică, Veronica Dragalin a anunțat că se opune.
Șeful de la PCCOCS, Victor Furtună, nu a răspuns la apelurile redacției noastre pentru o reacție.
